Schimbare la vârful Autorității, pe fondul scandalului azilelor
Ana Rădulescu a fost numită miercuri, 8 iulie 2026, în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități (ANPDPD), o decizie luată de ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru. Această numire survine demiterii Alexandrei Zară de la șefia ANPDPD, pe fondul controverselor generate de gestionarea informațiilor legate de acțiunea DIICOT în cazul azilelor din Bihor. Potrivit ministrului Pîslaru, decizia de demitere a fost motivată de faptul că Alexandra Zară nu l-ar fi informat despre operațiunea DIICOT, lucru care ar fi putut eficientiza relocarea victimelor, conform Digi24.
Alexandra Zară, numită în funcție în iulie 2025 de premierul Ilie Bolojan la propunerea ministrului Muncii de atunci, Florin Manole (PSD), a contestat însă acuzațiile. Ea a afirmat că, dacă l-ar fi informat pe ministrul Dragoș Pâslaru despre acțiunea DIICOT, ar fi comis o infracțiune și s-ar fi ales cu dosar penal, deoarece procurorii i-au cerut expres să păstreze confidențialitatea operațiunii. „Când organele de urmărire penală mi-au solicitat sprijinul și mi-au transmis expres că am obligația de a păstra confidențialitatea, pentru a nu pune în pericol cercetarea penală, am ales să respect legea și să nu îl informez pe ministru”, a explicat Zară, poziție susținută de HotNews.
Noul președinte al ANPDPD, Ana Rădulescu, este descrisă de ministrul Pîslaru ca fiind unul dintre cei mai respectați specialiști în domeniul asistenței sociale. Cu o experiență de peste 20 de ani în dezvoltarea serviciilor sociale, elaborarea politicilor publice și coordonarea unor proiecte naționale și europene de anvergură, Rădulescu aduce o expertiză solidă. Activitatea sa academică desfășurată în cadrul Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității din București, experiența de conducere în cadrul Centrului de Formare și Evaluare în Asistență Socială, precum și rolurile de responsabilitate exercitate în organizații europene de prestigiu, inclusiv în cadrul Federației Internaționale a Asistenților Sociali și al European Social Network, demonstrează o expertiză solidă în reforma și modernizarea sistemelor de protecție socială, a subliniat ministrul Pîslaru într-o postare pe Facebook, citată de HotNews și Digi24.
Scandalul azilelor din Bihor a izbucnit la 30 iunie 2026, când procurorii DIICOT au efectuat percheziții la locațiile în care erau cazate persoane vulnerabile aflate în grija lui Viorel Pașca. Dosarul vizează constituirea unui grup infracțional organizat, trafic de persoane și complicitate la aceste infracțiuni. În urma operațiunii, persoanele adulte cu dizabilități găsite în aceste locații au fost relocate în servicii sociale licențiate din mai multe județe. Acest caz a scos la iveală deficiențe sistemice în supravegherea și protecția persoanelor vulnerabile, similar cu situațiile semnalate în trecut în alte județe, precum Ilfov sau Mureș, unde au fost descoperite abuzuri și condiții inumane în centrele de îngrijire. Ministerul Muncii a anunțat, prin vocea ministrului Pîslaru, că a dispus elaborarea unui protocol interinstituțional și a unor proceduri de lucru cu privire la persoanele vulnerabile vizate de acțiuni operative, în contextul controverselor din cazul azilelor de la Bihor.
Contextul demiterii Alexandrei Zară include și aspecte legate de afilierile sale politice. Potrivit CV-ului său oficial, Zară fusese anterior consiliera premierului PSD Marcel Ciolacu. De asemenea, ea este președinta interimară a organizației PSD de Tineret din Sectorul 5 și a fost consilier local în Sectorul 5 din partea PSD. Declarația sa de avere și interese mai arată că a deținut și o sinecură ca membră în Adunarea Generală a Acționarilor (AGA) a companiei Societatea Infrastructură S5 S.A. Un alt detaliu notabil este că Alexandra Zară este fiica lui Ovidiu Zară, consilier AUR în Consiliul General al Primăriei București. Aceste informații, raportate de Digi24, sugerează o rețea de influență politică în spatele numirii și activității fostei președinte ANPDPD.
Situația azilelor din România a fost o problemă recurentă în ultimii ani. Conform unui raport al Curții de Conturi din 2024, aproximativ 30% dintre centrele rezidențiale pentru persoane vârstnice și cu dizabilități nu respectau standardele minime de funcționare, iar peste 15% operau fără licență. De asemenea, datele Eurostat din 2023 arată că România aloca unul dintre cele mai mici procente din PIB (sub 0.5%) pentru servicii sociale destinate persoanelor cu dizabilități, comparativ cu media europeană de peste 1.5%. Aceste cifre subliniază o subfinanțare cronică și o lipsă de control eficient în sistemul de asistență socială, care creează un teren propice pentru abuzuri și neglijență, așa cum s-a întâmplat în Bihor.
Abordarea cazului Bihorului și reacția instituțiilor statului, inclusiv demiterea Alexandrei Zară, reflectă o presiune publică și politică crescută pentru transparență și responsabilitate. Criticii sistemului au subliniat adesea lipsa de coordonare între instituțiile cu atribuții în domeniu – DIICOT, ANPDPD, Ministerul Muncii, autorități locale – ceea ce permite perpetuarea unor situații abuzive. Numirea Anei Rădulescu, un specialist recunoscut, este văzută ca o tentativă de a recredibiliza ANPDPD și de a implementa o abordare mai riguroasă în protecția drepturilor persoanelor cu dizabilități. Totuși, succesul acestei inițiative depinde de voința politică de a reforma structural sistemul și de a asigura resurse adecvate, nu doar de schimbări la nivel de personal.
De ce contează
Acest episod subliniază importanța vitală a transparenței și a responsabilității în funcțiile publice, mai ales în instituțiile menite să protejeze categoriile vulnerabile. Demiterea Alexandrei Zară și numirea Anei Rădulescu la ANPDPD, pe fondul scandalului azilelor din Bihor, arată că presiunea publică și mediatică poate forța schimbări. Pentru persoanele cu dizabilități și familiile acestora, aceste evenimente sunt cruciale, deoarece ele pot duce la îmbunătățirea condițiilor din centrele de îngrijire și la o aplicare mai strictă a legii, asigurând demnitatea și siguranța celor aflați în nevoie. Este un semnal că statul încearcă să reacționeze la deficiențele sistemice.
În concluzie, schimbarea de la vârful ANPDPD, declanșată de scandalul azilelor din Bihor, marchează o tentativă a Ministerului Muncii de a restabili încrederea publică și de a consolida mecanismele de protecție a persoanelor cu dizabilități. Numirea Anei Rădulescu, cu experiența sa vastă, sugerează o orientare către o abordare mai profesională și mai puțin politizată a instituției. Rămâne de văzut dacă noul leadership va reuși să depășească inerția și deficiențele sistemice, implementând reforme durabile care să prevină repetarea unor tragedii precum cele din Bihor. Provocările viitoare includ asigurarea finanțării adecvate, creșterea numărului de controale eficiente și o mai bună coordonare interinstituțională pentru a garanta că drepturile persoanelor cu dizabilități sunt respectate pe deplin, nu doar la nivel declarativ.
De asemenea, va fi interesant de urmărit modul în care noul protocol interinstituțional anunțat de ministrul Pîslaru va fi pus în practică și ce rezultate concrete va aduce în teren.