Agresoarea va face consiliere psihologică, sub supraveghere
Femeia din Constanța, în vârstă de 33 de ani, care și-a agresat fizic fetița de șase ani în plină stradă, un incident filmat și distribuit intens în mediul online, a fost audiată de procurori și a acceptat să participe la ședințe de consiliere psihologică. Potrivit Digi24, femeia a declarat că regretă fapta și că a acționat sub impulsul momentului, fiind copleșită de probleme personale și financiare. Imaginile, surprinse la începutul lunii iulie 2026, au stârnit un val de indignare la nivel național, determinând intervenția rapidă a autorităților.
Incidentul a avut loc în zona Casei de Cultură din Constanța, unde mama, vizibil iritată, a lovit-o pe fetiță de mai multe ori. Conform HotNews.ro, aceasta a fost reținută inițial pentru 24 de ore, iar ulterior, procurorii au decis să nu ceară arestarea preventivă, ci au impus măsuri de control judiciar și obligativitatea participării la ședințe de consiliere psihologică. Decizia a fost luată în urma evaluării situației familiale și a disponibilității femeii de a coopera cu autoritățile, o abordare care vizează reabilitarea, nu doar pedepsirea.
Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Constanța a intervenit prompt în acest caz. Imediat după apariția imaginilor, fetița a fost preluată și plasată inițial într-un centru de primire în regim de urgență. Ulterior, după evaluarea detaliată, s-a decis că fetița va fi încredințată rudelor, o măsură provizorie menită să-i asigure un mediu stabil și sigur, departe de stresul evenimentelor recente. Această abordare este în linie cu Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, care stipulează că prioritatea este menținerea copilului în mediul familial extins, dacă acest lucru este în interesul său superior.
În declarațiile sale, femeia a menționat că se confruntă cu dificultăți financiare semnificative și că se află într-o situație locativă precară, aspecte care, potrivit experților în psihologie socială, pot contribui la creșterea nivelului de stres și la manifestări de violență. Conform unui studiu realizat de Institutul Național de Statistică (INS) în 2023, aproximativ 28% dintre familiile monoparentale din România se confruntă cu un risc ridicat de sărăcie și excluziune socială, un factor agravant pentru bunăstarea copiilor.
Consilierea psihologică la care a acceptat să participe mama este o măsură esențială în prevenirea recidivei și în îmbunătățirea abilităților parentale. Aceasta va fi monitorizată de specialiștii DGASPC Constanța, care vor evalua progresul și vor decide, în timp, dacă fetița poate fi reintegrată în familia biologică. Procesul de reintegrare este unul complex și de lungă durată, necesitând dovezi clare de schimbare și un mediu sigur pentru copil.
Cazul din Constanța nu este izolat. Statisticile Eurostat din 2022 arată că România înregistrează una dintre cele mai ridicate rate de violență domestică în Uniunea Europeană, cu aproximativ 30% dintre femei raportând că au suferit cel puțin o formă de violență fizică sau psihologică. În 2024, Ministerul Muncii și Solidarității Sociale a raportat peste 10.000 de cazuri de violență domestică înregistrate, dintre care o proporție semnificativă implică și violența asupra copiilor. Aceste cifre subliniază necesitatea unor programe mai eficiente de prevenire și intervenție, precum și a unei educații continue a publicului privind consecințele violenței.
Deși HotNews.ro a relatat despre reținerea inițială a femeii, Digi24 a detaliat ulterior decizia procurorilor de a opta pentru măsuri non-privative de libertate, subliniind o abordare care, pe lângă sancțiune, pune accentul pe reabilitare. Această diferență de abordare în raportare reflectă dinamica procesului legal și deciziile bazate pe evaluări complexe ale cazului individual. În trecut, cazurile similare adesea duceau direct la separarea permanentă a copilului de familie, însă legislația și practicile actuale în România, influențate de normele europene, încurajează soluții care vizează, pe cât posibil, menținerea legăturilor familiale, sub condiția asigurării siguranței copilului.
Un aspect adesea neglijat în astfel de cazuri este presiunea socială și stigmatizarea la care sunt supuse mamele care recurg la violență. Psihologii subliniază că, deși actele de violență sunt inacceptabile, este crucial să se înțeleagă contextul și factorii declanșatori, cum ar fi stresul extrem, lipsa suportului social și problemele de sănătate mintală. Fără o intervenție adecvată, ciclul violenței riscă să se perpetueze.
De ce contează
Acest caz este emblematic pentru provocările cu care se confruntă sistemul de protecție a copilului din România și subliniază importanța intervenției rapide și a soluțiilor integrate. Decizia de a impune consiliere psihologică, alături de plasarea copilului în grija rudelor, indică o evoluție a abordării autorităților, de la o pedeapsă pur punitivă la una care include reabilitarea și prevenirea. Este un semnal că societatea românească începe să înțeleagă că violența parentală nu este doar o problemă individuală, ci una socială, care necesită suport și educație, nu doar condamnare. Eficacitatea acestor măsuri va determina siguranța și viitorul nu doar al acestei fetițe, ci și al multor altor copii vulnerabili.
Situația rămâne sub strictă monitorizare din partea DGASPC Constanța, care va evalua periodic progresele mamei în cadrul ședințelor de consiliere și va analiza condițiile de trai ale fetiței. Decizia finală privind reintegrarea va depinde de rezultatele acestei monitorizări și de asigurarea unui mediu stabil și non-violent pentru copil. Pe termen lung, succesul acestei abordări va depinde de disponibilitatea resurselor pentru programe de consiliere și suport familial la nivel național, precum și de o mai bună coordonare între instituțiile statului.
Rămân deschise întrebări legate de capacitatea sistemului de a oferi suport consistent pe termen lung și de a preveni apariția unor astfel de incidente în viitor, mai ales în contextul presiunilor economice și sociale crescânde.