Niciun aparținător nu a dorit preluarea persoanelor vulnerabile
Un bărbat internat în județul Mureș, după ce a fost relocat din azilele ilegale din Bihor gestionate de Viorel Pașca, a decedat luni seară, 07 iulie 2026. Anunțul a fost făcut de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, care așteaptă concluziile necropsiei pentru a stabili cauza exactă a decesului. Acest caz subliniază gravitatea situației persoanelor vulnerabile găsite în aceste centre și dificultatea reintegrării lor, mai ales în contextul în care niciun aparținător nu și-a exprimat intenția de a prelua în îngrijire vreuna dintre cele 409 victime.
Intervenția coordonată a autorităților, inclusiv procurorii DIICOT și polițiștii, a dus la identificarea a 409 persoane aflate în situații de vulnerabilitate extremă în spațiile percheziționate. Dintre acestea, 394 au fost relocate în centre rezidențiale și servicii sociale din 20 de județe, conform datelor Ministerului Muncii. Celelalte 15 persoane sunt în prezent internate în unități medicale și vor rămâne sub supraveghere medicală până la externare, urmând a fi ulterior relocate în servicii sociale adecvate, în funcție de evaluarea medicală și socială.
Din totalul persoanelor identificate, 149 sunt încadrate în grad de handicap, iar 212 sunt vârstnici. De asemenea, 11 persoane nu dețin documente de identitate, neavând CNP, situație care complică procesul de clarificare și refacere a actelor. O mare parte dintre acești beneficiari, respectiv 165 de persoane, au domiciliul în localitățile bihorene Dumbrava, Holod și Tinca, ceea ce sugerează o problematică locală profundă legată de îngrijirea persoanelor vulnerabile.
Un aspect îngrijorător, semnalat de Ministerul Muncii, este numărul extrem de mic de aparținători care s-au interesat de soarta celor dragi. Din cele 40 de persoane care au sunat la Call Center-ul ANPIS (021.9309), niciuna nu și-a exprimat dorința de a prelua în îngrijire persoana despre care solicita informații. Această reticență ridică semne de întrebare serioase cu privire la rețeaua de sprijin social a acestor persoane și la motivele pentru care au ajuns în astfel de azile ilegale, adesea izolate de familii.
Cazul azilelor din Bihor nu este singular în România și reamintește de scandalul azilelor groazei din Ilfov din 2023, unde condițiile inumane au șocat opinia publică. Spre deosebire de situația din Ilfov, unde s-au constatat abuzuri fizice și financiare grave, în Bihor, un fost rezident a mărturisit că, deși condițiile nu erau ideale, a existat și o parte pozitivă, menționând curățenia, dar și lipsa de ajutor pentru deplasare. Această perspectivă nuanțată, deși nu scuză ilegalitățile, arată complexitatea situației și diversitatea experiențelor persoanelor plasate în astfel de centre. Totuși, faptul că instanța a decis că Viorel Pașca și familia sa nu trebuie arestați preventiv, conform motivării, a generat controverse și a ridicat întrebări despre eficiența sistemului judiciar în astfel de cazuri.
Pentru a asigura continuitatea serviciilor sociale acordate persoanelor relocate, Guvernul României intenționează să adopte o hotărâre prin care vor fi alocate resurse financiare din Fondul de rezervă bugetară. Această măsură va acoperi standardul de cost pentru toate persoanele preluate până la sfârșitul anului 2026, permițând furnizorilor de servicii sociale să asigure îngrijirea și sprijinul necesare fără întreruperi și fără presiuni suplimentare asupra bugetelor locale. Este o inițiativă crucială, având în vedere că, potrivit Eurostat, România se confruntă cu o creștere a populației vârstnice și a persoanelor cu dizabilități, iar infrastructura de îngrijire este adesea deficitară.
De ce contează
Acest deces și situația celor 409 persoane din azilele lui Pașca scot în evidență deficiențele sistemice grave din asistența socială românească. Faptul că numeroase persoane vulnerabile, inclusiv vârstnici și persoane cu handicap, ajung în centre ilegale, iar familiile lor nu se interesează de soarta lor, indică o criză a solidarității și a supravegherii. Costurile umane și financiare sunt imense, iar necesitatea unor reforme profunde în sistemul de licențiere și monitorizare a serviciilor sociale este imperativă pentru a preveni viitoare tragedii și a asigura demnitatea tuturor cetățenilor, indiferent de vulnerabilitatea lor.
Moartea bărbatului relocat la Mureș impune o anchetă riguroasă pentru a determina nu doar cauzele medicale, ci și contextul social și administrativ care a dus la această tragedie. Pe termen scurt, autoritățile trebuie să finalizeze procesul de relocare și de stabilire a identității pentru persoanele fără acte, asigurând în același timp finanțarea necesară pentru îngrijirea lor continuă. Pe termen lung, este esențială o revizuire completă a legislației privind înființarea și funcționarea centrelor de îngrijire, precum și o campanie națională de conștientizare privind responsabilitatea familiilor și a comunității față de persoanele vulnerabile.
Rămâne de văzut dacă autoritățile vor reuși să descurce ițele acestui caz complex și să implementeze măsurile necesare pentru ca astfel de situații să nu se mai repete.