Cel mai mare program de înzestrare din istoria țării
Canada a desemnat compania germană Thyssenkrupp Marine Systems (TKMS) drept ofertant preferat pentru construirea unei noi flote de 12 submarine diesel-electrice, într-un contract evaluat ca fiind cel mai important proiect de apărare din istoria țării. Anunțul, făcut pe 7 iulie 2026, înaintea summitului NATO de la Ankara, subliniază o reorientare strategică a Canadei către industria europeană de apărare, pe fondul tensiunilor crescânde cu Statele Unite.
Premierul canadian Mark Carney a declarat, la baza navală din Halifax, că guvernul intenționează să negocieze cu TKMS achiziția submarinelor de aproximativ 3.000 de tone, proiectate inclusiv pentru operațiuni în condițiile dificile din zona arctică. „Acesta va fi cel mai mare proiect de achiziții militare din istoria Canadei și va genera unul dintre cele mai importante efecte economice dintre toate investițiile în apărare realizate până acum”, a afirmat Carney, subliniind impactul economic major al deciziei. Guvernul canadian estimează că primele patru submarine ar putea intra în serviciu până în 2034.
În cazul în care negocierile cu TKMS nu vor conduce la un acord, Ottawa va iniția discuții cu al doilea clasat în competiție, compania sud-coreeană Hanwha. Carney a recunoscut că alegerea a fost dificilă, deoarece ambele companii au prezentat oferte care răspundeau cerințelor Forțelor Navale Regale Canadiene. Programul de înzestrare se înscrie în cel mai amplu proces de modernizare a armatei canadiene de după cel de-Al Doilea Război Mondial.
Decizia strategică a Canadei vine într-un context marcat de declarațiile președintelui american Donald Trump, care a pus în repetate rânduri sub semnul întrebării angajamentele de securitate ale Statelor Unite față de aliații NATO și a criticat Canada pentru nivelul cheltuielilor sale militare. Trump a susținut că Ottawa nu și-a îndeplinit obligația de a aloca cel puțin 2% din PIB pentru apărare, afirmând că, în condițiile în care SUA garantează securitatea Canadei, aceasta ar putea deveni „al 51-lea stat american”.
Ca răspuns la aceste critici, guvernul condus de Mark Carney și-a asumat obiectivul de a majora cheltuielile pentru apărare până la 5% din PIB până în 2035, după ce anul trecut a atins pragul de 2%. Mai mult, Financial Times subliniază că Ottawa analizează posibilitatea revizuirii contractului semnat în 2023 pentru achiziția a 88 de avioane de luptă americane F-35, evaluând inclusiv alternativa reprezentată de aeronavele suedeze Gripen, produse de Saab. Această mișcare semnalează o diversificare clară a partenerilor militari ai Canadei.
Contractul cu TKMS este rezultatul unei competiții intense care a durat aproape un an între compania sud-coreeană Hanwha și consorțiul germano-norvegian condus de TKMS. Directorul general al TKMS, Oliver Burkhard, a descris decizia drept cea mai importantă comandă individuală din istoria companiei. Cancelarul german Friedrich Merz a salutat alegerea Canadei, afirmând că aceasta reprezintă „un semnal puternic al cooperării transatlantice și europene în domeniul apărării” și va consolida pentru decenii cooperarea strategică dintre Canada, Germania și Norvegia.
Berlinul și Oslo au promovat împreună submarinul Type 212CD, argumentând că utilizarea unei platforme comune va contribui la creșterea interoperabilității între forțele navale ale statelor membre NATO. Oferta germană include nu doar livrarea submarinelor, ci și cooperare în domeniul logisticii, mentenanței, construcției navale, instruirii echipajelor și posibilitatea desfășurării unor programe comune de pregătire, ceea ce amplifică valoarea strategică a parteneriatului.
Cu toate acestea, nu toți experții consideră că alegerea este cea mai avantajoasă pentru Canada. Richard Shimooka, specialist în politici de apărare la Institutul Macdonald-Laurier din Ottawa, afirmă că orientarea actualului guvern către partenerii europeni făcea rezultatul competiției relativ previzibil. El apreciază că oferta sud-coreeană ar fi putut permite livrări mai rapide și costuri mai reduse, în condițiile în care capacitatea de producție a șantierelor navale germane este limitată. Potrivit estimărilor, costul fiecărui submarin ar putea depăși un miliard de euro, însă reprezentanții TKMS subliniază că valoarea finală a contractului nu poate fi stabilită deocamdată, deoarece nu este clar dacă Ottawa va comanda toate cele 12 submarine simultan sau în mai multe etape. Compania atrage atenția că, odată incluse serviciile de mentenanță și sprijin tehnic pe întreaga durată de exploatare, estimată la aproximativ 40 de ani, valoarea totală a proiectului va crește considerabil.
Oficialii germani consideră că acordul depășește dimensiunea comercială și va consolida relațiile strategice dintre cele două state pentru mai multe decenii. În mod tradițional, Germania a fost rezervată în promovarea contractelor de export din domeniul apărării. De această dată însă, cancelarul Friedrich Merz și ministrul Apărării, Boris Pistorius, au susținut activ candidatura TKMS. Pe fondul războiului din Ucraina și al dezbaterilor privind viitorul angajamentului militar al Statelor Unite în Europa, Berlinul încearcă să își consolideze poziția ca unul dintre principalii piloni ai industriei europene de apărare. Analiștii apreciază că, deși compania sud-coreeană Hanwha nu a obținut contractul canadian, competiția demonstrează progresele importante realizate de industria de apărare din Coreea de Sud pe piața internațională. Oficiali canadieni citați de presa internațională au indicat că oferta tehnică prezentată de Hanwha a fost evaluată favorabil, însă apartenența Germaniei la NATO și perspectiva unei cooperări militare și industriale pe termen lung au reprezentat factori decisivi în alegerea făcută de Ottawa.
De ce contează
Această decizie a Canadei reprezintă o schimbare semnificativă în strategia sa de apărare și geopolitică. Prin alegerea unui partener european în detrimentul unuia american sau asiatic, Ottawa semnalează o dorință de a-și diversifica alianțele și de a-și reduce dependența de Statele Unite, mai ales în contextul incertitudinilor privind angajamentul american față de NATO. Investiția masivă în submarine, concepute și pentru operațiuni arctice, subliniază importanța strategică a Arcticii pentru Canada și necesitatea de a-și proteja suveranitatea în această regiune. De asemenea, parteneriatul cu Germania și Norvegia consolidează cooperarea transatlantică și interoperabilitatea în cadrul NATO, oferind un impuls industriei europene de apărare.
Pe termen scurt, negocierile detaliate privind costurile și termenele de livrare cu TKMS vor fi cruciale, având în vedere preocupările exprimate de experți. Pe termen lung, succesul acestui program va depinde de capacitatea Canadei de a integra eficient noile submarine și de a menține un nivel ridicat de pregătire a echipajelor. Rămâne de văzut dacă această mișcare va influența și alte programe majore de achiziții militare, precum cel al avioanelor de luptă, și cum va evolua relația Canadei cu Statele Unite în contextul acestei reorientări strategice.
Decizia ar putea, de asemenea, deschide uși pentru viitoare colaborări în domeniul apărării între Canada și alte state europene, consolidând blocul transatlantic pe multiple planuri.