Acord propus pe doi ani pentru datorii istorice
Consiliul Local Sector 1 din București va dezbate joi, 10 iulie 2026, un proiect de hotărâre crucial privind plata eșalonată a datoriilor către Compania Romprest Service S.A. Aceste obligații financiare, stabilite prin hotărâri judecătorești definitive, provin din contractul de salubrizare semnat în 2008 și sunt, în mare parte, acumulate în perioada 2020-2021. „Acordul propus prevede plafonarea datoriei la momentul semnării, fără dobânzi şi penalităţi suplimentare, precum şi suspendarea executărilor silite pe durata respectării graficului de plată”, a declarat Primăria Sectorului 1 într-un comunicat transmis luni, 7 iulie 2026.
Aceasta este a patra tentativă a administrației locale de a gestiona și stinge datoriile istorice față de Romprest. Potrivit comunicatului citat de Agerpres, dacă acordul va fi aprobat de Consiliul Local și acceptat de companie până la data de 15 iulie 2026, suma restantă va fi achitată în tranșe lunare pe o perioadă de doi ani consecutivi. Această condiție este esențială pentru a evita acumularea de noi costuri pentru bugetul local și pentru a asigura o predictibilitate a plăților.
În cazul în care Romprest nu va accepta propunerea până la termenul stabilit, Primăria Sectorului 1 a avertizat că va efectua plăți doar în limita sumelor disponibile în bugetul local, fără a afecta funcționarea serviciilor publice esențiale. Această abordare subliniază presiunea financiară asupra administrației și dorința de a proteja alte cheltuieli critice ale sectorului. De altfel, conform datelor furnizate de Primăria Sectorului 1, în perioada 2025-2026 au fost deja achitate peste 100 de milioane de lei către Romprest, bazat pe hotărâri judecătorești definitive, demonstrând o angajare constantă în rezolvarea acestor litigii.
Litigiile dintre Primăria Sectorului 1 și Romprest au o istorie complexă, marcată de neînțelegeri privind facturarea și calitatea serviciilor. Contractul de salubrizare, încheiat în 2008, a generat de-a lungul anilor numeroase controverse și blocaje financiare. Situația a escaladat în special în perioada 2020-2021, când au fost acumulate majoritatea datoriilor istorice. Această criză a afectat direct serviciile de salubrizare, cu perioade în care gunoiul nu a fost colectat la timp, generând disconfort și nemulțumiri în rândul locuitorilor sectorului. Blocajele financiare au fost adesea exacerbate de lipsa unui dialog constructiv și de recursul frecvent la instanțe, ceea ce a dus la acumularea de dobânzi și penalități.
Comparativ cu alte capitale europene, unde serviciile de salubrizare sunt adesea gestionate prin contracte pe termen lung cu clauze clare de ajustare și penalizare, cazul Romprest-Sector 1 ilustrează dificultățile administrative și legale specifice României. În orașe precum Viena sau Amsterdam, contractele de salubrizare sunt revizuite periodic, dar cu o stabilitate contractuală mult mai mare, evitându-se blocajele prelungite. Un studiu Eurostat din 2023 arată că media cheltuielilor pe cap de locuitor pentru gestionarea deșeurilor în UE este de aproximativ 150-200 de euro anual, în timp ce în România aceste costuri sunt adesea subestimate sau disputate, ducând la ineficiențe.
Criticii, inclusiv membri ai opoziției din Consiliul Local, au acuzat în trecut Primăria de lipsă de viziune în gestionarea acestui contract, sugerând că soluțiile au venit prea târziu și sub presiunea instanțelor. Pe de altă parte, administrația locală a susținut că a moștenit o situație dificilă și că a depus eforturi considerabile pentru a normaliza relația contractuală. Această a patra încercare de a ajunge la un acord ar putea reprezenta un punct de cotitură, oferind o șansă de stabilizare financiară și operațională.
**De ce contează**
Acest proiect de hotărâre este vital pentru locuitorii Sectorului 1. Un acord cu Romprest ar putea pune capăt unei perioade îndelungate de incertitudine privind serviciile de salubrizare, asigurând o colectare regulată și eficientă a deșeurilor. Dincolo de aspectul igienic, rezolvarea acestor datorii istorice ar elibera resurse financiare semnificative din bugetul local, care ar putea fi redirecționate către alte investiții esențiale, cum ar fi modernizarea infrastructurii, educația sau sănătatea. Stabilitatea financiară și legală adusă de un asemenea acord ar îmbunătăți, de asemenea, imaginea administrativă a Sectorului 1.
Dacă proiectul de hotărâre va fi aprobat de Consiliul Local și acceptat de Romprest, se va deschide calea pentru încheierea unui acord care ar putea pune capăt litigiilor prelungite. Însă, refuzul companiei de salubrizare ar putea prelungi incertitudinea și ar menține presiunea asupra bugetului local, cu riscul unor noi executări silite și acumulări de penalități. Rămâne de văzut dacă această a patra încercare va aduce deznodământul mult așteptat sau dacă saga datoriilor Romprest va continua să afecteze Sectorul 1.
De asemenea, monitorizarea implementării acordului, dacă va fi semnat, va fi crucială pentru a asigura respectarea termenilor și evitarea unor noi blocaje în viitor.