Curtea de Apel anulează decizia de primă instanță
Curtea de Apel București a decis rejudecarea procesului prin care fosta ministră interimară a Mediului, Diana Buzoianu (USR), obținuse în primă instanță obligarea Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS) să publice lista imobilelor de protocol și contractele de închiriere. Anunțul a fost făcut luni, 6 iulie 2026, de către Diana Buzoianu, care a criticat vehement decizia, afirmând că aceasta prelungește cu aproximativ doi ani publicarea informațiilor de interes public.
Potrivit declarațiilor Dianei Buzoianu, decizia Curții de Apel reprezintă o victorie pentru RA-APPS în efortul său de a menține secretul asupra patrimoniului de stat. „Mi-a venit azi, fix acum câteva minute, decizia de la Curtea de Apel București în procesul meu contra RAAPPS. Știți voi, procesul pe care l-am câștigat în primă instanță acum ceva timp, RAAPPS fiind obligat să publice listele cu imobilele de protocol și contractele de chirii”, a declarat Buzoianu pe rețelele sociale, citată de HotNews.ro. Ea a adăugat că „după multă considerație… Curtea de Apel București a decis că mai trebuie judecat o dată procesul în care câștigasem, pe fond, la Tribunalul București. Adică RAAPPS a câștigat lejer încă 2 ani de zile de nepublicare a niciunei liste de imobile.”
Acțiunea în instanță a fost inițiată de deputata USR în noiembrie 2024, cerând publicarea listei beneficiarilor locuințelor de stat și a imobilelor administrate de regie. La momentul respectiv, Buzoianu acuza instituția de lipsă de transparență, invocând inclusiv cazul vilei din Aviatorilor 86, despre care se specula că ar fi modernizată pentru fostul președinte Klaus Iohannis. În aprilie 2025, USR a anunțat că instanța a obligat RA-APPS să facă publice aceste informații, iar în august 2025, Diana Buzoianu a câștigat în primă instanță procesul cu RA-APPS referitor la publicarea listei cu imobilele gestionate, beneficiarii și chiriile. Instituția a făcut însă recurs, ceea ce a condus la decizia actuală de rejudecare.
Diana Buzoianu a subliniat că va aștepta motivarea instanței, exprimându-și nedumerirea față de decizie. Ea a amintit că trimiterea la rejudecare se poate face, conform legii în vigoare, în două situații: fie dacă instanța a cărei hotărâre este atacată cu recurs a soluționat procesul fără a intra în judecata fondului, fie dacă judecata s-a făcut în lipsa părții care a fost nelegal citată. Buzoianu susține că niciuna dintre aceste condiții nu a fost îndeplinită în cazul de față, Tribunalul București analizând și pronunțându-se pe fond, iar toate părțile fiind legal citate. „Nu e normal să fie criticat sistemul de justiție. E perfect normal să treacă niște ani de zile ca să se decidă dacă trebuie sau nu să fie publicate liste de imobile cumpărate din bani publici. Cine știe ce drepturi are RAAPPS să secretizeze tot, că doar au cumpărat imobilele alea cu bănuții de la mama și tata, nu din bani publici”, a ironizat Buzoianu, citată de Știripesurse.ro, făcând aluzie la modul în care RA-APPS gestionează informațiile.
Lipsa de transparență a RA-APPS a fost o problemă constantă în România post-decembristă. Regia, înființată în 1990, gestionează un portofoliu impresionant de proprietăți imobiliare, inclusiv vile de protocol, apartamente, terenuri și hoteluri, destinate cazării și funcționării instituțiilor statului și demnitarilor. De-a lungul anilor, numeroase scandaluri au izbucnit legate de modul în care aceste proprietăți sunt atribuite, chiriile încasate și costurile de întreținere, multe dintre ele fiind considerate subevaluate sau folosite discreționar. De exemplu, un raport al Curții de Conturi din 2018 a semnalat nereguli în gestionarea unor active imobiliare ale RA-APPS, inclusiv chirii neîncasate sau sub-evaluate, generând prejudicii la bugetul de stat de milioane de lei. Publicarea listei complete a imobilelor și a beneficiarilor ar aduce o claritate esențială într-un domeniu adesea învăluit în opacitate.
În context european, statele membre ale Uniunii Europene tind să aibă reglementări mult mai stricte privind transparența patrimoniului de stat și a funcționarilor publici. Legi precum „Freedom of Information Act” în Marea Britanie sau reglementări similare în țări nordice permit accesul cetățenilor la informații detaliate despre proprietățile publice și modul lor de administrare. În România, Legea 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public ar trebui să garanteze o astfel de transparență, însă instituții precum RA-APPS au fost adesea criticate pentru interpretarea restrictivă a acesteia, invocând motive de securitate sau confidențialitate pentru a refuza cererile de informații. Această practică contrastează puternic cu principiile de bună guvernanță și responsabilitate publică promovate la nivel european.
De ce contează
Decizia de rejudecare a procesului dintre Diana Buzoianu și RA-APPS are implicații semnificative pentru transparența instituțională din România. Prelungirea cu doi ani a publicării listei imobilelor de protocol și a contractelor de închiriere menține opacitatea asupra modului în care este gestionat patrimoniul statului. Această situație alimentează suspiciunile de clientelism și corupție, privând cetățenii de dreptul de a ști cum sunt cheltuiți banii publici și cine beneficiază de proprietăți de lux la prețuri derizorii. O transparență sporită ar putea duce la o mai bună administrare a resurselor și la responsabilizarea demnitarilor, consolidând încrederea publicului în instituțiile statului.
Următorul pas în acest proces va fi așteptarea motivării deciziei Curții de Apel București, ceea ce, conform Dianei Buzoianu, ar putea dura câteva luni. Ulterior, procesul va fi reluat la o instanță inferioară, cel mai probabil la Tribunalul București, pentru o nouă judecată pe fond. Această rejudecare riscă să transforme un caz de transparență într-o saga juridică de lungă durată, punând sub semnul întrebării eficiența sistemului judiciar în soluționarea rapidă a litigiilor de interes public. Rămâne de văzut dacă presiunea publică și argumentele juridice vor prevala în cele din urmă, obligând RA-APPS să își asume pe deplin responsabilitatea și transparența față de cetățeni.
Între timp, cetățenii și jurnaliștii vor continua să monitorizeze evoluțiile, sperând că adevărul despre patrimoniul de stat va ieși la lumină.