Declin continuu pentru a zecea lună consecutiv
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul din România a înregistrat o scădere semnificativă în primele cinci luni ale anului 2026, comparativ cu perioada similară din 2025. Potrivit datelor publicate luni, 6 iulie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS), declinul a fost de 5,5% în serie brută și de 5,3% în serie ajustată. Această tendință negativă este confirmată și la nivel european, unde România se plasează pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește cea mai puternică scădere anuală a vânzărilor cu amănuntul, conform Eurostat.
Declinul comerțului cu amănuntul este generalizat, afectând toate categoriile principale de produse. Vânzările de produse nealimentare au înregistrat cea mai mare scădere, de 7,9% în serie brută și 7,7% în serie ajustată pentru primele cinci luni ale anului 2026. Urmează vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun, cu un declin de 3,7% (3,5% ajustat), și comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule în magazine specializate, care a scăzut cu 2,8% (1,7% ajustat). "Aceste cifre subliniază o restrângere a puterii de cumpărare a populației și o prudență sporită în cheltuieli, în contextul presiunilor inflaționiste persistente și al incertitudinii economice", a declarat un analist economic pentru o publicație națională, subliniind gravitatea situației.
Luna mai 2026 a marcat a zecea lună consecutivă de declin anual pentru comerțul cu amănuntul din România. Față de mai 2025, volumul cifrei de afaceri a scăzut cu 4,5% în serie brută și cu 4,7% în serie ajustată. Toate segmentele au contribuit la această scădere: carburanții (-5,5% brut, -2% ajustat), produsele nealimentare (-4,8% brut, -5,3% ajustat) și produsele alimentare, băuturile și tutunul (-3,5% brut, -4,3% ajustat). Această persistență a declinului indică o problemă structurală, nu doar o fluctuație sezonieră.
Interesant este că, de la o lună la alta, în mai 2026 comparativ cu aprilie 2026, au existat creșteri marginale. Volumul cifrei de afaceri brută a crescut cu 1,2%, iar cea ajustată cu 1,3%. Această creștere a fost susținută de avansul vânzărilor de produse nealimentare (+3,2% brut, +2,3% ajustat) și de produse alimentare, băuturi și tutun (+0,5% brut, +2,2% ajustat). Totuși, comerțul cu carburanți a continuat să scadă și în această comparație lunară (-2,3% brut, -0,5% ajustat). Această creștere lunară modestă nu este suficientă pentru a compensa declinul anual profund.
La nivelul Uniunii Europene, situația este diferită. Eurostat a raportat că vânzările cu amănuntul au crescut cu 1,6% în zona euro și cu 1,9% în Uniunea Europeană, în ritm anual, în luna mai 2026. În contrast, România a înregistrat cea mai mare scădere anuală din UE, de -4%. Singurele alte state membre cu declin au fost Estonia (-0,5%) și Belgia (-0,4%). Această discrepanță accentuează vulnerabilitatea economiei românești în fața factorilor care afectează consumul.
Pe de altă parte, în comparație lunară (mai 2026 față de aprilie 2026), România a înregistrat o creștere de 1,3% a vânzărilor cu amănuntul, plasându-se printre țările cu cele mai importante avansuri, alături de Cipru (3,7%), Luxemburg (3,6%), Polonia (2,4%) și Danemarca (2%). Această creștere lunară, deși pozitivă, trebuie interpretată în contextul declinului anual semnificativ și continuu, sugerând o posibilă stabilizare la un nivel inferior, dar nu o inversare a tendinței generale.
De ce contează
Declinul prelungit al comerțului cu amănuntul în România, combinat cu poziția de lider negativ la nivel european, semnalează o presiune crescută asupra economiei naționale. Consumul intern este un motor important de creștere, iar scăderea acestuia poate duce la încetinirea dezvoltării economice, afectând direct producătorii, comercianții și, în cele din urmă, locurile de muncă. Pentru cetățeni, aceasta înseamnă o putere de cumpărare erodată și o incertitudine crescută privind stabilitatea financiară personală, reflectând impactul inflației și al costului vieții.
Perspectivele pentru perioada următoare depind în mare măsură de evoluția inflației și de măsurile guvernamentale de susținere a puterii de cumpărare. Experții economici anticipează că o redresare semnificativă a comerțului cu amănuntul va fi dificil de realizat în absența unor politici coerente de stimulare economică și de control al prețurilor. Dacă această tendință de scădere anuală persistă, există riscul ca România să se confrunte cu o stagnare economică, în ciuda creșterilor observate în alte state membre ale UE.
Rămâne de văzut dacă creșterile lunare recente sunt un semn al unei potențiale stabilizări sau doar fluctuații minore într-un trend descendent mai amplu.