Consumul rămâne sub nivelul anului precedent
Volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul din România a înregistrat o scădere semnificativă de 5,5% în primele cinci luni ale anului 2026, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, conform datelor publicate luni, 6 iulie 2026, de Institutul Național de Statistică (INS). Deși luna mai a consemnat o ușoară creștere de 1,2% față de aprilie, consumul general rămâne sub nivelul anului anterior, indicând o tendință de prudență a consumatorilor.
Această contracție a fost resimțită în toate categoriile majore de produse, însă cu intensități diferite. Cele mai afectate au fost vânzările de produse nealimentare, care au înregistrat un recul de 7,9% în perioada ianuarie-mai 2026. Vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au scăzut cu 3,7%, în timp ce comerțul cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule a consemnat o diminuare de 2,8% în aceeași perioadă. "Scăderea cumulată din primele cinci luni ale anului reflectă o ajustare a cheltuielilor populației, influențată probabil de presiunile inflaționiste și incertitudinea economică", a declarat un analist economic, sub rezerva anonimatului, pentru a interpreta datele INS.
Analizând datele ajustate în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, situația este similară. În primele cinci luni ale anului 2026, comerțul cu amănuntul a înregistrat o scădere de 5,3%. Pe categorii, produsele nealimentare au scăzut cu 7,7%, cele alimentare, băuturi și tutun cu 3,5%, iar carburanții cu 1,7%. Aceste cifre subliniază o tendință de scădere a puterii de cumpărare sau o reorientare a priorităților de consum ale românilor.
Comparativ cu luna mai 2025, volumul cifrei de afaceri din comerțul cu amănuntul a scăzut cu 4,5%. Cel mai pronunțat declin, de 5,5%, a fost înregistrat la comerțul cu amănuntul al carburanților, un sector adesea sensibil la fluctuațiile prețurilor internaționale și la puterea de cumpărare. Produsele nealimentare au consemnat un recul de 4,8%, iar vânzările de produse alimentare, băuturi și tutun au fost mai mici cu 3,5% față de aceeași lună a anului trecut. În seria ajustată, scăderea lunară a fost de 4,7%, cu vânzări reduse de produse nealimentare cu 5,3%, produse alimentare, băuturi și tutun cu 4,3% și carburanți cu 2%.
Deși tendința generală este descendentă, luna mai 2026 a adus o ușoară îmbunătățire față de aprilie, cu o creștere totală de 1,2% a volumului cifrei de afaceri. Această creștere a fost susținută în principal de avansul vânzărilor de produse nealimentare, care au urcat cu 3,2%, și de o creștere de 0,5% a vânzărilor de produse alimentare, băuturi și tutun. În contrast, comerțul cu amănuntul al carburanților a scăzut cu 2,3% în luna mai față de aprilie. Conform datelor ajustate sezonier, vânzările de produse nealimentare au crescut cu 2,3%, cele de produse alimentare, băuturi și tutun cu 2,2%, în timp ce vânzările de carburanți au înregistrat un recul de 0,5%. Această creștere lunară ar putea indica o stabilizare temporară sau o reacție la promoțiile specifice lunii, dar nu inversează tendința negativă pe termen lung.
Contextul european arată că România nu este singura țară care se confruntă cu o scădere a consumului. Datele Eurostat pentru primul trimestru al anului 2026 indicau o stagnare sau chiar un ușor declin al vânzărilor cu amănuntul în mai multe state membre ale Uniunii Europene, pe fondul inflației persistente și al ratelor dobânzilor ridicate care afectează bugetele gospodăriilor. În comparație, scăderea de 5,5% în România este una dintre cele mai semnificative din regiune, sugerând o vulnerabilitate specifică a economiei locale la șocurile externe și interne.
**De ce contează**
Scăderea continuă a vânzărilor cu amănuntul are implicații profunde pentru economia românească. Un consum redus afectează direct producția internă, importurile, și, implicit, veniturile la bugetul de stat prin TVA. Companiile din sectorul retail se confruntă cu presiuni asupra marjelor de profit, ceea ce poate duce la reduceri de personal sau la amânarea investițiilor. Pentru cetățeni, această tendință reflectă o erodare a puterii de cumpărare, forțându-i să prioritizeze cheltuielile esențiale și să renunțe la bunurile neesențiale. Pe termen lung, o astfel de evoluție poate frâna creșterea economică și poate adânci percepția de incertitudine în rândul populației.
Perspectivele pentru a doua jumătate a anului 2026 rămân incerte. Recuperarea semnificativă a consumului depinde de mai mulți factori, inclusiv de evoluția inflației, de stabilitatea prețurilor la energie și carburanți, precum și de măsurile guvernamentale de susținere a veniturilor populației. Dacă tendința actuală se menține, este posibil ca Guvernul României să fie nevoit să intervină cu politici fiscale sau monetare menite să stimuleze cererea internă.
Rămâne de văzut dacă relaxarea monetară, anticipată de unii analiști, va fi suficientă pentru a inversa cursul negativ și a readuce optimismul în rândul consumatorilor și al comercianților.