Schimbare de retorică la patru ani de la invazie
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat recent că ceea ce Rusia a numit inițial „operațiune militară specială” în Ucraina s-a transformat într-un „război adevărat”, atribuind această schimbare implicării țărilor occidentale. Într-un interviu acordat corespondentului VGTRK, Pavel Zarubin, Peskov a afirmat că „se desfășoară un război, acesta este un război adevărat” și a adăugat că „totul a început ca o operațiune militară specială. Continuă ca un război deoarece în spatele Kievului se află Berlinul, Parisul, Haga, Oslo și, din păcate, Washingtonul”, potrivit Meduza, citând agenția de știri rusă Interfax și Digi24.
Această declarație marchează o modificare semnificativă a retoricii oficiale ruse, care, de la invazia pe scară largă din februarie 2022, a interzis public utilizarea termenului de „război” pentru a descrie conflictul. Persoanele care au calificat public conflictul drept război au fost urmărite penal pentru răspândirea de „știri false”, o lege introdusă în martie 2022. Un exemplu notabil este consilierul municipal din Moscova, Alexei Gorinov, care în iulie 2022 a devenit prima persoană condamnată la închisoare în temeiul acestei legi pentru „știri false” despre armată. De atunci, autoritățile ruse au utilizat pe scară largă atât legea privind „știri false”, cât și pe cea împotriva „discreditării” forțelor armate, pronunțând pedepse lungi de închisoare.
Peskov a susținut că aliații occidentali, inclusiv SUA, Germania, Franța, Olanda și Norvegia, ajută Ucraina „să țintească prin intermediul sateliților lor și să ghideze armele străine către țintele noastre, folosind întreaga lor infrastructură”. Cu toate acestea, el a insistat că această asistență nu a încetinit înaintarea forțelor ruse. Făcând referire la câștigurile obținute de Rusia pe câmpul de luptă, Peskov a repetat afirmația conform căreia orașul Kostiantînivka, din regiunea Donețk, ar fi trecut sub controlul Rusiei. Această afirmație a fost însă categoric calificată drept o minciună de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar proiectele independente de monitorizare nu au confirmat-o. Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) a semnalat anterior că președintele Putin și șeful Statului Major, Valeri Gherasimov, au exagerat în mod repetat teritoriile cucerite în Ucraina.
În ciuda acuzațiilor de implicare occidentală, Peskov a reiterat că „nimeni nu ar trebui să aibă vreo îndoială că forțele noastre armate avansează constant și că vedem rezultate concrete”. Pe de altă parte, el a abordat și atacurile cu drone ale Ucrainei împotriva unor ținte aflate la sute de kilometri de granița cu Rusia, susținând că forțele ucrainene loveau infrastructura energetică și civilă, fără nicio legătură cu complexul militar-industrial. Aceste atacuri au fost calificate de Peskov drept „un act terorist absolut evident al «regimului de la Kiev»”.
Contextul acestor declarații este unul tensionat. La patru ani de la declanșarea invaziei, Rusia se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv sancțiuni internaționale fără precedent și o rezistență ucraineană susținută de ajutor militar occidental. Potrivit datelor publicate de Centrul pentru Politici Europene în 2023, sprijinul militar și financiar acordat Ucrainei de către Uniunea Europeană și statele membre a depășit 85 de miliarde de euro, la care se adaugă asistența masivă din partea Statelor Unite, care, conform estimărilor din 2024 ale Pentagonului, a depășit 75 de miliarde de dolari. Această asistență a fost crucială pentru capacitatea Ucrainei de a rezista agresiunii ruse. De exemplu, președintele Zelenski a subliniat recent, după un atac asupra Kievului, nevoia urgentă de sisteme de apărare antiaeriană Patriot, punând presiune pe SUA și Europa pentru livrări rapide.
Schimbarea de terminologie a Kremlinului ar putea fi interpretată ca o încercare de a pregăti populația rusă pentru un conflict de durată și de a justifica o mobilizare mai amplă sau o escaladare, prezentând conflictul ca o confruntare directă cu Occidentul, nu doar cu Ucraina. Această narațiune ar putea servi, de asemenea, la consolidarea sprijinului intern și la justificarea sacrificiilor economice și umane. În comparație cu alte conflicte recente, unde statele au evitat termeni precum „război” pentru a gestiona percepția publică și a evita escaladarea, decizia Kremlinului de a adopta acum acest termen sugerează o reevaluare a strategiei de comunicare, posibil pentru a contracara oboseala publică sau pentru a pregăti terenul pentru măsuri mai drastice.
De ce contează
Această schimbare de retorică a Kremlinului are implicații profunde atât pe plan intern, cât și internațional. Pe plan intern, ea ar putea pregăti terenul pentru o mobilizare militară mai amplă și pentru justificarea unor noi măsuri restrictive asupra libertăților civile, sub pretextul unui „război adevărat”. Pe plan extern, recunoașterea oficială a unui „război” ar putea fi un semnal pentru Occident că Rusia este pregătită pentru o confruntare mai directă și de lungă durată, potențial sporind tensiunile și riscurile de escaladare. De asemenea, demonstrează eșecul narativei inițiale a „operațiunii speciale”, obligând Kremlinul să se adapteze realității de pe teren.
În concluzie, declarația lui Dmitri Peskov reprezintă o piatră de hotar în discursul public al Rusiei privind conflictul din Ucraina. Rămâne de văzut dacă această schimbare de retorică va fi urmată de modificări substanțiale în strategia militară sau politică a Kremlinului. Experții anticipează o consolidare a poziției anti-occidentale și o posibilă intensificare a eforturilor de mobilizare internă. Este crucial ca atât Ucraina, cât și aliații săi occidentali să monitorizeze cu atenție aceste evoluții și să își adapteze strategiile în consecință, având în vedere potențialul de escaladare și implicațiile pe termen lung pentru securitatea europeană și globală.
Întrebarea este dacă această recunoaștere va duce la o deschidere către negocieri sau, dimpotrivă, la o consolidare a pozițiilor beligerante.