Transparența imobiliară a RA-APPS, amânată de instanță
Curtea de Apel București (CAB) a decis rejudecarea unui proces crucial intentat de ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu (USR), împotriva Regiei Autonome – Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS). Decizia, anunțată luni, 6 iulie 2026, de către Buzoianu pe pagina sa de Facebook, anulează o hotărâre favorabilă obținută în primă instanță la Tribunalul București, care obliga RA-APPS să publice listele cu imobilele de protocol și contractele de chirii. "Nu e normal să fie criticat sistemul de justiție. E perfect normal să treacă niște ani de zile ca să se decidă dacă trebuie sau nu să fie publicate liste de imobile cumpărate din bani publici", a transmis ironic Diana Buzoianu, subliniind frustrarea legată de durata și opacitatea demersurilor.
Potrivit relatărilor, decizia CAB permite RA-APPS să amâne cu cel puțin doi ani publicarea informațiilor esențiale despre patrimoniul său. Buzoianu a declarat că hotărârea de rejudecare este surprinzătoare, deoarece, în opinia sa, nu se încadrează în prevederile legale actuale. Conform Codului de Procedură Civilă, trimiterea la rejudecare se poate face doar în două situații: fie "instanţa a cărei hotărâre este atacată cu recurs a soluţionat procesul fără a intra în judecata fondului", fie "judecata s-a făcut în lipsa părţii care a fost nelegal citată, atât la administrarea probelor, cât şi la dezbaterea fondului". Ministrul interimar susține că niciuna dintre aceste condiții nu a fost îndeplinită, întrucât Tribunalul București a analizat și s-a pronunțat pe fondul cauzei, iar citarea părților a fost legală.
Demersul inițiat de Diana Buzoianu datează din noiembrie 2024, când a dat în judecată RA-APPS pentru a o obliga să publice lista imobilelor administrate, a beneficiarilor acestora și a chiriilor aferente. Procesul a fost câștigat în primă instanță, iar în august 2025, RA-APPS a atacat decizia cu recurs. Această situație evidențiază o problemă persistentă de transparență în România, unde accesul la informații de interes public, în special cele legate de administrarea bunurilor statului, este adesea îngreunat de litigii îndelungate. De exemplu, conform datelor centralizate de Ministerul Justiției, durata medie a unui proces civil în România în 2023 a fost de aproximativ 280 de zile în primă instanță, însă recursurile și rejudecările pot prelungi semnificativ termenele, ajungând la ani de zile, așa cum anticipează și Buzoianu.
RA-APPS, o instituție aflată în subordinea Secretariatului General al Guvernului, administrează un patrimoniu imobiliar considerabil, incluzând vile de protocol, apartamente și spații comerciale, estimate la o valoare de sute de milioane de euro. Transparența privind aceste proprietăți este crucială pentru a preveni eventuale abuzuri sau favoritisme în alocarea și închirierea lor. În comparație cu alte țări europene, precum Marea Britanie sau Germania, unde registrele proprietăților de stat sunt adesea publice și ușor accesibile, România se confruntă încă cu provocări semnificative în asigurarea unui nivel similar de deschidere. Deși în mai 2026, Guvernul a publicat în transparență un proiect de hotărâre care obligă RA-APPS să publice lista completă a imobilelor, a utilizatorilor și a costurilor, decizia CAB ar putea încetini implementarea acestei măsuri, menținând un statu-quo de opacitate.
Critica Dianei Buzoianu la adresa sistemului de justiție, deși exprimată ironic, reflectă o percepție publică larg răspândită privind lentoarea și uneori, lipsa de predictibilitate a deciziilor instanțelor. Această percepție este alimentată și de cazuri similare, unde instituțiile publice reușesc să evite publicarea informațiilor de interes public prin recursuri și contestații repetate. În replică, susținătorii sistemului judiciar ar putea argumenta că instanțele trebuie să respecte toate procedurile legale și să ofere dreptul la apărare și la un proces echitabil, chiar și în cazurile care vizează transparența. Cu toate acestea, necesitatea unei motivări clare și rapide a deciziilor de rejudecare rămâne un imperativ pentru consolidarea încrederii publice în justiție, mai ales când este vorba de utilizarea banilor publici.
De ce contează
Decizia Curții de Apel București de a rejudeca procesul intentat RA-APPS are implicații semnificative pentru cetățeni și pentru principiul transparenței în administrația publică. Aceasta amână accesul public la informații esențiale despre modul în care sunt administrate imobilele de protocol și chiriile plătite din bani publici. Transparența în acest domeniu este vitală pentru a asigura responsabilitatea instituțiilor statului, a preveni corupția și a elimina suspiciunile de utilizare abuzivă a resurselor publice. Prelungirea procesului subliniază dificultățile întâmpinate de inițiativele cetățenești și politice de a aduce lumină asupra cheltuielilor statului, afectând încrederea publicului în capacitatea justiției de a asigura o guvernare deschisă.
În contextul acestei decizii, rămâne de văzut care va fi motivarea exactă a Curții de Apel București, pe care Diana Buzoianu a declarat că o așteaptă "peste niște luni bune". Această motivare va fi crucială pentru a înțelege temeiurile legale care au stat la baza trimiterii spre rejudecare, mai ales în condițiile în care, potrivit ministrului, nu se încadrează în situațiile prevăzute de lege. Viitorul proces va relua dezbaterile pe fond, iar presiunea publică pentru transparență va persista.
De asemenea, rămâne de monitorizat dacă proiectul de hotărâre guvernamentală privind obligativitatea publicării listelor de imobile RA-APPS va fi adoptat și implementat, independența de parcursul acestui litigiu, oferind o soluție legislativă la problema transparenței.