Foloase de peste 11.000 euro, inclusiv bunuri materiale
Direcția Națională Anticorupție (DNA) a trimis-o în judecată, sub control judiciar, pe Izabella-Mihaela Morth, arhitect-șef al municipiului Baia Mare, acuzată de abuz în serviciu asimilat infracțiunilor de corupție în formă continuată (patru acte materiale) și luare de mită în formă continuată (15 acte materiale). Potrivit unui comunicat al DNA, faptele ar fi fost comise în perioada 2019-2025, iar valoarea totală a mitei estimate depășește 11.000 de euro, constând în bunuri materiale precum îmbrăcăminte, încălțăminte, electrocasnice, produse sanitare și mobilier.
În același dosar, au fost trimiși în judecată și trei mituitori: M.Z.A., arhitect și administrator al unei societăți, acuzat de dare de mită în formă continuată (șapte acte materiale), precum și K.R. și P.F., asociați unici și administratori ai unor societăți comerciale din domeniul imobiliar și al construcțiilor, fiecare pentru dare de mită. Ancheta DNA, inițiată de Biroul teritorial Baia Mare – Serviciul teritorial Cluj, subliniază o rețea de favoruri și foloase necuvenite care ar fi viciat procesul de urbanism și construcții din Baia Mare, în detrimentul intereselor legale ale municipalității și ale unor persoane fizice.
Potrivit rechizitoriului procurorilor, în perioada aprilie 2023 – iulie 2025, Mihaela Morth, în calitatea sa de arhitect-șef, ar fi emis un certificat de urbanism și trei autorizații de construire cu încălcarea legii, pentru trei beneficiari – persoane fizice și juridice. Aceste acțiuni ar fi avut ca rezultat vătămarea intereselor legale ale municipiului Baia Mare și/sau ale unor persoane fizice, generând în același timp foloase necuvenite pentru beneficiarii respectivi. Un exemplu concret citat de DNA este semnarea unei autorizații de construire pentru un bloc, pe baza unei documentații tehnice întocmite de firma inculpatului M.Z.A., deși nu fuseseră respectate prevederile Legii locuinței privind suprafețele minimale și spațiile de folosință comună.
De asemenea, între decembrie 2019 și martie 2025, arhitecta-șefă ar fi acceptat promisiuni și ar fi pretins, apoi primit, diverse foloase necuvenite de la cei trei inculpați. Aceste foloase, evaluate la un total de 55.730 lei (echivalentul a 11.158 euro), ar fi fost oferite în schimbul îndeplinirii sau urgentării unor acte de serviciu, ori chiar a unor acte contrare îndatoririlor sale, toate în beneficiul mituitorilor și al societăților pe care aceștia le administrau. Printre bunurile primite se numără articole de îmbrăcăminte și încălțăminte, produse electrocasnice și sanitare, precum și un obiect de mobilier, detaliază sursele citate de Mediafax.
Printre acuzațiile specifice aduse de DNA se numără emiterea unei autorizații de construire în beneficiul inculpatului K.R. cu încălcarea legii, urmată de susținerea intereselor acestuia pentru extinderea unei străzi, cu scopul de a crea o cale de acces, contrar reglementărilor urbanistice. De asemenea, Mihaela Morth ar fi oferit consultanță de specialitate inculpatului M.Z.A. privind întocmirea și completarea documentațiilor tehnice pentru clienții săi. Un alt aspect menționat este soluționarea unor cereri care ar fi trebuit să fie de resortul altor servicii din primărie, la solicitarea și în interesul inculpatului P.F.
Izabella-Mihaela Morth a ocupat funcția de arhitect-șef al Municipiului Baia Mare începând cu anul 2014. În aprilie 2026, ca urmare a demarării anchetei penale de către DNA, aceasta a fost suspendată din funcție și plasată sub control judiciar. Această măsură preventivă i-a interzis exercitarea funcției, determinând Primăria Baia Mare să procedeze la suspendarea sa administrativă din activitate. Situația subliniază vulnerabilitatea sistemului administrativ local în fața actelor de corupție, unde funcționari publici cu atribuții cheie pot fi tentați să abuzeze de poziția lor pentru câștiguri personale.
În contextul național, Direcția Națională Anticorupție a intensificat eforturile în combaterea corupției la nivel local, vizând în special funcționari cu putere de decizie în urbanism și achiziții publice. Cazul arhitectei-șef din Baia Mare este similar cu alte dosare instrumentate în țară, unde bunuri și servicii sunt folosite ca monedă de schimb pentru favoruri administrative. Această practică subminează încrederea publică în instituții și creează un mediu propice pentru dezvoltări imobiliare ilegale sau de proastă calitate, cu impact direct asupra calității vieții cetățenilor și a mediului urban.
De ce contează
Acest caz este semnificativ deoarece expune vulnerabilitatea proceselor de urbanism și construcții la corupție, având un impact direct asupra dezvoltării orașului Baia Mare. Autorizațiile emise ilegal pot duce la construcții neconforme, afectând siguranța și calitatea vieții rezidenților, precum și integritatea planului urbanistic general. Implicarea arhitectului-șef, o poziție cheie în administrația locală, subliniază necesitatea unor mecanisme de control mai stricte și a unei transparențe sporite pentru a preveni abuzurile și a restabili încrederea publică în instituțiile locale.
Dosarul a fost trimis spre judecare la Tribunalul Maramureș, iar procurorii DNA au solicitat menținerea măsurilor preventive dispuse în cauză și confiscarea sumei reprezentând echivalentul foloaselor necuvenite obținute. Se așteaptă ca procesul să aducă în lumină toate detaliile acestei rețele de corupție și să stabilească responsabilitățile individuale. Pe termen lung, acest caz ar putea servi drept un avertisment pentru alți funcționari publici și ar putea stimula revizuirea și întărirea legislației privind urbanismul și etica în administrația publică locală, pentru a preveni situații similare în viitor.
De asemenea, comunitatea locală va urmări cu atenție deznodământul, sperând la un semnal puternic împotriva corupției.