Conflictul se adâncește între POT și AUR
Luni, 6 iulie 2026, Anamaria Gavrilă, președinta Partidului Oamenilor Tineri (POT), a lansat un atac dur la adresa Alianței pentru Unirea Românilor (AUR) pe pagina sa de Facebook, acuzând formațiunea condusă de George Simion de ipocrizie și de utilizarea temei suspendării președintelui Nicușor Dan în scopuri propagandistice. „Nicușor a nominalizat un premier. AUR nu a votat ca să plece Bolojan. Spor la propagandă! Suspendarea lui ND este la fel ca suspendarea lui Iohannis?”, a scris Gavrilă, marcând o nouă etapă în conflictul deschis dintre cele două partide, care, în urmă cu doar un an, se prezentau drept componente ale aceleiași mișcări „suveraniste”.
Atacul Anamariei Gavrilă face trimitere directă la votul din 22 iunie 2026, când Cabinetul propus de Adrian Veștea, premier desemnat de președintele Nicușor Dan, a primit doar 189 dintre cele minimum 233 de voturi necesare pentru învestire. Potrivit Digi24 și HotNews, parlamentarii AUR au părăsit sala înaintea votului, la solicitarea lui George Simion, o decizie care a fost decisivă pentru respingerea Cabinetului Veștea și pentru prelungirea interimatului lui Ilie Bolojan la Palatul Victoria. George Simion condiționase votul AUR de prezentarea unor „clarificări” din partea președintelui Nicușor Dan și de includerea unor solicitări ale partidului în programul de guvernare, acuzând partidele implicate în negocieri de „trădare” înainte de a cere parlamentarilor săi să părăsească sala.
Această confruntare actuală vine după ce Anamaria Gavrilă a anunțat, pe 23 iunie 2026, că POT se „disociază complet de comportamentul AUR”. Lidera POT a susținut atunci că partidul său este dispus să voteze o formulă de guvernare pro-occidentală și pro-americană și a acuzat AUR că preferă „circul” și „scandalul” în locul unei soluții pentru ieșirea din criză politică. Ruptura este cu atât mai vizibilă cu cât, în martie 2025, Gavrilă s-a retras din cursa prezidențială în favoarea lui George Simion, afirmând că dorește să evite împărțirea voturilor „mișcării suveraniste”. La acel moment, POT a susținut candidatura liderului AUR la alegerile prezidențiale.
Pe de altă parte, George Simion a anunțat pe 30 iunie 2026 începerea demersurilor pentru suspendarea președintelui Nicușor Dan, reproșându-i că nu a desemnat rapid un nou candidat pentru funcția de premier după eșecul Cabinetului Veștea. AUR a invocat și presupusa „excludere” a unei părți a electoratului din negocierile politice, precum și refuzul președintelui de a nominaliza o a doua propunere de prim-ministru, considerat contrar Constituției. Decizia de a iniția procedura de suspendare a fost adoptată în cadrul ședinței extraordinare a Consiliului Național de Conducere (CNC) al AUR, desfășurată miercuri la Alexandria, județul Teleorman, unde toți cei 135 de membri prezenți au votat în unanimitate.
Demersul de suspendare este însă dificil de pus în practică fără sprijinul altor formațiuni politice. Pentru inițierea procedurii sunt necesare semnăturile unei treimi dintre parlamentari, adică aproximativ 155. Potrivit analistului Petrișor Peiu, citat de surse precum HotNews, AUR dispune de circa 90 de parlamentari și ar putea atrage alte aproximativ 30 de semnături, rămânând dependent de POT, SOS România, PACE sau de alți aleși neafiliați. Succesul demersului depinde, de asemenea, de avizul Curții Constituționale a României (CCR) și, ulterior, de un referendum național.
Situația internă a Partidului Oamenilor Tineri (POT) este, de asemenea, precară. După alegerile din 2024, POT a intrat în Parlament cu 31 de aleși (24 de deputați și șapte senatori). Însă, formațiunea a fost afectată de demisii, excluderi și conflicte interne succesive. La finalul lunii iunie 2026, POT mai avea efectiv doar trei parlamentari: un deputat și doi senatori, față de cei 31 aleși inițial. Unicul deputat rămas în partid este chiar Anamaria Gavrilă. POT nu mai are grup parlamentar propriu în niciuna dintre cele două Camere. În aprilie 2026, zece dintre cei 16 deputați care mai formau grupul de la Camera Deputaților s-au rupt de conducerea Anamariei Gavrilă, iar structura a fost transformată ulterior în grupul „Uniți pentru România”.
Grupul „Uniți pentru România” a ajuns între timp la 18 membri și a atras parlamentari proveniți din POT, SOS România, dar și pe fostul premier Victor Ponta. Anamaria Gavrilă a contestat în repetate rânduri schimbarea denumirii grupului și autoritatea deputaților care au inițiat operațiunea. Situația este similară în SOS România, partidul Dianei Șoșoacă, care a rămas cu 14 deputați din cei 28 aleși și cu un singur senator din cei 11 inițiali, după numeroase demisii și excluderi. O parte dintre foștii parlamentari SOS și POT au format în Senat grupul PACE – Întâi România, iar alții au migrat ulterior către PSD sau PNL.
Nici AUR nu a fost ocolit de tensiuni interne. În iunie 2026 au apărut informații că aproximativ zece parlamentari ar putea părăsi partidul pentru grupul „Uniți pentru România”. Cu toate acestea, conducerea AUR, prin Petrișor Peiu, a negat public existența unei asemenea rupturi, conform relatărilor. Aceste fluctuații demonstrează o fragmentare accelerată a peisajului politic suveranist din România, cu multiple facțiuni care se luptă pentru influență și reprezentare.
De ce contează
Acest conflict deschis între POT și AUR, precum și fragmentarea continuă a mișcării suveraniste, are implicații semnificative pentru stabilitatea politică a României. Lipsa unei coeziuni în rândul partidelor care se declară „suveraniste” reduce capacitatea acestora de a forma majorități parlamentare sau de a susține demersuri legislative importante, cum ar fi suspendarea unui președinte. De asemenea, slăbirea acestor formațiuni poate influența echilibrul de forțe în Parlament, deschizând noi oportunități pentru partidele tradiționale sau pentru noi alianțe. Pentru cetățeni, această instabilitate se traduce prin dificultăți în formarea unor guverne stabile și prin întârzieri în adoptarea unor decizii cruciale pentru țară.
În concluzie, atacurile reciproce dintre Anamaria Gavrilă și AUR, alături de plecările masive de parlamentari din ambele formațiuni, subliniază o criză profundă în interiorul spectrului politic suveranist românesc. Este clar că ceea ce era odată o mișcare unită se fracturează în facțiuni din ce în ce mai mici și mai puțin influente. Rămâne de văzut dacă aceste partide vor reuși să-și regăsească o voce comună sau dacă vor continua să se erodeze reciproc. Demersul AUR de suspendare a președintelui Nicușor Dan, deși ambițios, se confruntă cu obstacole semnificative din cauza lipsei de sprijin parlamentar și a necesității avizului CCR.
Viitoarele alegeri și realinierile politice vor determina dacă aceste forțe suveraniste vor mai juca un rol major pe scena politică românească.