Acuzații de corupție și trafic de influență
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a decis luni, 6 iulie 2026, menținerea măsurii arestului preventiv pentru încă 30 de zile în cazul procurorilor Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța, acuzați de fapte grave de corupție. Această hotărâre vine după o contestație judecată pe parcursul a trei zile, care a necesitat formarea unui complet de divergență la ICCJ. "Decizia de astăzi a instanței, în dosarul 1296/1/2026, cu privire la Gigi Valentin Ștefan și Teodor Niță, Curtea Supremă a decis: 'În baza art. 236 din Codul de procedură penală, admite propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiție – Secţia de urmărire penală, cu privire la inculpaţii Ştefan Gigi Valentin şi Niţă Teodor, în dosarul de urmărire penală nr. 85/76/P/2025'", se arată în minuta instanței.
Cei doi procurori au contestat inițial decizia de arestare luată în primă instanță pe 15 mai 2026. Completul inițial al ICCJ, format din judecătoarele Anca Barbu și Valerica Voica, nu a reușit să ajungă la o soluție comună, Anca Barbu formulând o opinie separată prin care vota pentru eliberarea lui Teodor Niță. Prin urmare, a fost constituit un complet de divergență, prin cooptarea unui al treilea magistrat, Simona Cristina Crăciunoiu, care a înclinat balanța în favoarea menținerii arestului preventiv pentru ambii procurori. Perioada de arest preventiv prelungită se va desfășura între 14 iulie și 12 august 2026, inclusiv.
Potrivit G4Media, procurorii Gigi Ștefan și Teodor Niță ar fi construit de-a lungul anilor o rețea de influență extinsă în sistemul de justiție din Constanța, cu precădere în timpul administrației locale conduse de Radu Mazăre, Nicușor Constantinescu și Sorin Strutinsky, acesta din urmă fiind responsabil de afacerile grupului. Această influență ar fi vizat, conform anchetatorilor, o gamă largă de domenii, de la dosare penale și cauze civile până la permise de conducere, transferuri profesionale și afaceri, ilustrând un presupus mecanism complex de trafic de influență.
În cazul procurorului Gigi Valentin Ștefan, acuzațiile sunt deosebit de grave. Anchetatorii susțin că la 8 aprilie 2026, acesta ar fi primit aproximativ 60.000 de euro chiar în biroul său din sediul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța, în timpul exercitării atribuțiilor de serviciu. Banii ar fi fost primiți de la o persoană interesată de soluționarea favorabilă a unui dosar penal. Ștefan ar fi lăsat să se creadă că are influență asupra unui procuror subordonat pentru a obține o soluție favorabilă. Mai mult, după primirea banilor, el ar fi promis intervenții și pe lângă judecători pentru soluționarea a două cauze civile. Aceasta demonstrează, dacă acuzațiile se confirmă, o rețea de influență care transcende nivelurile ierarhice și funcționale din sistemul judiciar.
Ancheta nu se limitează la acest episod. Procurorii Parchetului ÎCCJ susțin că, în perioada decembrie 2025 - mai 2026, Gigi Valentin Ștefan ar fi acceptat și primit în mod repetat aproximativ 110.000 de euro, bunuri sau alte foloase necuvenite. Acestea ar fi fost oferite de diverse persoane în schimbul intervențiilor sale pentru urgentarea unor proceduri, obținerea de soluții favorabile în dosare penale, facilitarea redobândirii permiselor de conducere, sprijinirea transferurilor profesionale, emiterea de avize și documente sau susținerea unor afaceri și proiecte economice. Aceste fapte, dacă sunt dovedite, ar constitui infracțiuni de trafic de influență în formă continuată, prevăzute de art. 291 alin. (1) Cod penal raportat la art. 6 și art. 7 lit. b) din Legea nr. 78/2000 cu aplicarea art. 35 alin. (1) Cod penal. Prevalarea de funcția publică pentru beneficii personale erodează încrederea publică în justiție și subminează statul de drept.
Pe de altă parte, procurorul Teodor Niță este acuzat de instigare la abuz în serviciu și șantaj. Anchetatorii susțin că la 15 ianuarie 2026, Niță ar fi încercat să influențeze un ofițer din cadrul ISU Constanța pentru a evita aplicarea măsurilor legale împotriva unei societăți controlate sau administrate de o persoană apropiată. Prevalându-se de autoritatea funcției sale, Niță ar fi solicitat ofițerului să comunice măsurile necesare pentru evitarea încetării activității comerciale a societății și să adopte o conduită administrativă favorabilă omului de afaceri. Aceste acuzații sunt încadrate conform art. 47 Cod penal raportat la art. 297 alin. (1) Cod penal cu referire la art. 132 din Legea 78/2000, precum și șantaj, faptă prevăzută de art. 207 alin. 1 și 3 Cod penal. Impactul unor astfel de intervenții asupra instituțiilor publice, cum ar fi ISU, este semnificativ, deoarece subminează integritatea și imparțialitatea deciziilor administrative care sunt menite să protejeze siguranța publică.
Respingerea cererilor de înlocuire a arestului preventiv cu arestul la domiciliu sau controlul judiciar, formulate de ambii inculpați, subliniază gravitatea faptelor reținute de instanță și riscul perceput de subminare a anchetei sau de repetare a faptelor. Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, conform art. 275 alin. (3) Cod de procedură penală. Decizia ICCJ nu este definitivă și poate fi contestată în termen de 48 de ore de la comunicare. Este important de precizat că punerea în mișcare a acțiunii penale este o etapă a procesului penal care urmărește administrarea probatoriului și nu înfrânge principiul prezumției de nevinovăție, conform art. 4 alin. 1 din Codul de procedură penală.
De ce contează
Acest caz este crucial pentru credibilitatea sistemului de justiție din România, mai ales într-o perioadă în care lupta anticorupție este intens monitorizată la nivel european. Acuzațiile aduse celor doi procurori, care ar fi abuzat de funcțiile lor pentru câștiguri personale și pentru a influența decizii judiciare și administrative, subliniază vulnerabilitățile instituționale și necesitatea unor mecanisme de control mai eficiente. Faptele, dacă se dovedesc, afectează încrederea cetățenilor în instituțiile statului, demonstrând că inclusiv cei care ar trebui să aplice legea pot fi implicați în acte de corupție. Soluționarea acestui dosar va trimite un semnal important privind angajamentul României în combaterea corupției la toate nivelurile.
Cazul procurorilor Ștefan și Niță rămâne deschis, având în vedere că decizia ICCJ privind prelungirea arestului preventiv poate fi contestată. Următoarele etape vor include continuarea administrării probatoriului, audierea de noi martori și, eventual, trimiterea în judecată. Impactul pe termen lung al acestui dosar ar putea include nu doar condamnări individuale, ci și reforme sistemice menite să prevină astfel de situații pe viitor. De asemenea, se așteaptă ca repercusiunile acestui caz să se resimtă în rândul comunității juridice din Constanța și la nivel național, consolidând eforturile de promovare a integrității în justiție.
Rămâne de văzut dacă se vor identifica și alte persoane implicate în presupusa rețea de influență.