Scădere de 8,8% a numărului de pasageri în T1 2026
Numărul românilor care aleg să călătorească cu trenul a înregistrat o scădere semnificativă în primul trimestru al anului 2026, conform datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS). Transportul feroviar de călători a consemnat un declin de 8,8% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, un indicator îngrijorător pentru infrastructura feroviară națională. "Această scădere subliniază necesitatea unor investiții accelerate și a unei strategii coerente de modernizare a căilor ferate din România, pentru a recâștiga încrederea publicului și a alinia serviciile la standardele europene", a declarat un expert în transporturi, subliniind urgența situației.
Potrivit INS, în perioada ianuarie-martie 2026, au fost înregistrați 14,679 milioane de pasageri în transportul feroviar. Dintre aceștia, majoritatea covârșitoare, respectiv 14,625 milioane, au utilizat rute interne, în timp ce doar aproximativ 54.000 de pasageri au optat pentru trenurile internaționale. Această diferență subliniază dependența predominantă a serviciilor feroviare românești de traficul intern. În paralel cu scăderea numărului de pasageri, parcursul total al acestora, un indicator cheie care reflectă distanțele efectuate de călători, a coborât cu 9,3% față de primele trei luni din 2025, indicând nu doar mai puțini călători, ci și distanțe mai scurte parcurse de aceștia.
Declinul nu s-a limitat doar la transportul de persoane. Sectorul transportului feroviar de mărfuri a înregistrat, la rândul său, o evoluție negativă. Volumul total al mărfurilor transportate pe calea ferată a scăzut cu 0,7%, o diminuare determinată în principal de reducerea activității pe segmentul național. În total, trenurile au transportat 8,973 milioane de tone de mărfuri, din care 78,3% au reprezentat transport intern. Această proporție indică o dependență semnificativă de fluxurile interne de mărfuri, în ciuda faptului că transportul internațional de mărfuri a arătat o dinamică pozitivă.
Interesant este că, deși volumul mărfurilor a scăzut, parcursul tarifar al acestora a crescut cu 2,3%. Această creștere a fost susținută în special de transportul internațional, care a înregistrat un avans notabil de 16,4% în parcursul tarifar. Această discrepanță sugerează că, deși mai puține mărfuri sunt transportate intern, rutele internaționale devin mai lungi sau mai valoroase din punct de vedere tarifar. Cele mai mari ponderi în totalul mărfurilor transportate pe calea ferată în T1 2026 au fost înregistrate de categoria cocs și produse rafinate din petrol, cu 26,2%, urmată de segmentul cărbune, lignit, țiței și gaze naturale, cu 18,7%. Raportat la parcursul mărfurilor, produsele petroliere au reprezentat 37% din total, în timp ce mărfurile neidentificabile au avut o pondere de 11,2%.
În ciuda acestor tendințe negative generale, INS a raportat și evoluții pozitive pentru anumiți indicatori tehnico-economici, comparativ cu primul trimestru al anului trecut. Viteza medie comercială a trenurilor de marfă a crescut cu 35,3%, iar numărul vagoanelor încărcate intrate din străinătate a urcat cu 33,3%. De asemenea, parcursul locomotivelor a înregistrat o creștere de 17,3%, iar cel al automotoarelor cu 8,1%. O creștere modestă, dar notabilă, de 1,3% a fost raportată și pentru viteza medie comercială a trenurilor de pasageri. Aceste îmbunătățiri punctuale ar putea indica o eficientizare a operațiunilor pe anumite segmente, chiar dacă volumul total de pasageri și mărfuri scade.
Pe de altă parte, au existat și indicatori aflați în scădere, care completează tabloul unui sector feroviar sub presiune. Numărul vagoanelor încărcate pe rețeaua CFR s-a redus cu 12,4%, iar parcursul mediu zilnic al vagoanelor de marfă a scăzut cu 3,1%. De asemenea, au fost raportate scăderi de 0,7% la parcursul mediu zilnic al locomotivelor utilizate pentru transportul de mărfuri și la încărcătura medie statică a vagoanelor de marfă. Aceste cifre sugerează o utilizare mai puțin intensivă a materialului rulant și a capacității de transport intern, ceea ce ridică întrebări despre eficiența generală a rețelei feroviare românești. Comparativ cu media Uniunii Europene, unde țări precum Franța sau Germania au investit masiv în modernizarea rețelelor de mare viteză și în servicii integrate, România se confruntă cu o infrastructură învechită și o viteză medie redusă, atât pentru pasageri, cât și pentru marfă, conform datelor Eurostat din 2024, care plasează România printre ultimele țări europene la viteza medie a trenurilor de pasageri.
De ce contează
Aceste date statistice sunt cruciale pentru viitorul transportului în România. Scăderea continuă a numărului de pasageri și a volumului de mărfuri transportate pe calea ferată indică o problemă sistemică, cu implicații economice și de mediu. Un sistem feroviar eficient ar putea reduce presiunea asupra transportului rutier, diminua poluarea și costurile logistice. Fără investiții substanțiale și o reformă structurală, România riscă să rămână cu o rețea feroviară subdezvoltată, incapabilă să susțină cerințele unei economii moderne și să ofere o alternativă viabilă la alte moduri de transport.
În concluzie, declinul transportului feroviar de călători și mărfuri în România, evidențiat de datele INS pentru primul trimestru din 2026, impune o analiză aprofundată și măsuri urgente. Deși există semne pozitive la nivel de eficiență operațională, cum ar fi creșterea vitezei medii comerciale a trenurilor de marfă, acestea nu compensează scăderile de volum. Guvernul român și Compania Națională de Căi Ferate CFR SA se confruntă cu provocarea de a implementa proiecte de modernizare finanțate prin PNRR și alte fonduri europene, pentru a inversa această tendință.
Rămâne de văzut dacă aceste eforturi vor fi suficiente pentru a revitaliza sectorul feroviar și a-l transforma într-un pilon de dezvoltare durabilă, capabil să concureze cu rețelele moderne din vestul Europei.