Mesaj de Ziua Justiției despre rolul magistraților
Savonea: independența reprezintă subiectul principal al acestui articol. Președintele Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), judecătorul Lia Savonea, a transmis duminică, 5 iulie 2026, un mesaj public cu ocazia Zilei Justiției, subliniind că „astăzi, mai mult ca oricând, avem obligaţia de a apăra independenţa reală a judecătorului”. Potrivit comunicatului de presă, Savonea a accentuat că succesul actului de justiție nu este măsurat doar prin volumul de activitate, ci și prin capacitatea de a oferi soluții legale, echitabile și motivate fiecărui cetățean. „O justiție puternică nu este aceea care inspiră teamă, ci aceea care inspiră încredere”, a declarat președintele ÎCCJ, citată de toate sursele consultate.
Mesajul Liei Savonea a fost un apel la reflecție asupra rolului fundamental al justiției într-o societate democratică și a responsabilității față de cetățeni. Ea a insistat că niciun magistrat nu ar trebui să judece sub presiunea fricii, a intereselor de moment, a campaniilor publice sau a unor raporturi de putere dezvoltate în afara sălii de judecată. Această libertate interioară a judecătorului este esențială, conform președintelui ÎCCJ, deoarece independența judecătorului nu este un privilegiu, ci un drept al fiecărei persoane care ajunge în fața instanței.
Experiențele ultimelor decenii, menționate de Lia Savonea, au arătat că statul de drept poate fi vulnerabilizat nu doar de corupție, ci și de tentația de a combate corupția prin mijloace care slăbesc garanțiile fundamentale ale procesului echitabil. În acest context, nicio cauză, oricât de legitimă, nu poate justifica diminuarea independenței judecătorului, afectarea dreptului la apărare, relativizarea prezumției de nevinovăție sau transformarea eficienței instituționale într-o valoare superioară drepturilor și libertăților fundamentale. Această poziție reflectă o preocupare constantă în sistemul judiciar românesc, mai ales în urma modificărilor legislative din ultimii ani și a criticilor repetate din rapoartele Comisiei Europene privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV), care, de exemplu, în raportul din 2018, a semnalat riscuri la adresa independenței justiției din România.
Președintele Înaltei Curți a subliniat că justiția trebuie să fie preocupată nu doar de tragerea la răspundere a celui vinovat, ci și de protejarea celui nevinovat. Recunoașterea erorilor judiciare și a impactului devastator asupra vieților oamenilor, familiilor și carierelor este o datorie. Conform declarațiilor sale, forța unei societăți democratice nu se măsoară prin severitatea represiunii, ci prin capacitatea de a garanta că niciun cetățean nu va fi lipsit de libertate, demnitate sau drepturi în afara legii și a unui proces echitabil. Această perspectivă este în acord cu principiile consacrate în Convenția Europeană a Drepturilor Omului, în special Articolul 6, care garantează dreptul la un proces echitabil.
Lia Savonea a pledat pentru o cultură a solidarității profesiilor juridice, afirmând că o justiție cu adevărat independentă nu este aceea în care judecătorul este lăsat singur în fața presiunilor, ci aceea în care întreaga comunitate juridică – judecători, procurori, avocați, cadre universitare – înțelege că apărarea independenței justiției este o obligație comună și permanentă. Acest apel la solidaritate vine în contextul unor tensiuni istorice între diferitele profesii juridice din România, adesea accentuate de dezbateri publice intense privind reformele legislative sau cazurile de corupție de profil înalt. De exemplu, în 2019, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a emis o decizie prin care a cerut respectarea independenței magistraților, arătând că presiunile externe sunt o problemă constantă.
Ziua Justiției trebuie să fie, de asemenea, o zi a memoriei instituționale, o ocazie pentru justiția română de a-și privi cu curaj atât reușitele, cât și greșelile, de a învăța din experiențele trecutului și de a-și consolida mecanismele de protecție împotriva oricărei forme de abuz. Această abordare autocritică este vitală pentru credibilitatea sistemului, având în vedere că, potrivit unui sondaj Eurobarometru din 2023, doar aproximativ 30% dintre români aveau încredere în sistemul național de justiție, un procent sub media europeană. În ultimii ani, volumul de activitate al instanțelor a crescut, de exemplu, numărul de dosare înregistrate la nivel național în 2024 a fost de peste 3 milioane, conform statisticilor Ministerului Justiției, însă, așa cum a subliniat Savonea, volumul nu este singura măsură a succesului.
În centrul actului de justiție se află cetățeanul, a reamintit președintele ÎCCJ. Toate garanțiile constituționale, regulile procesuale și exigențele privind independența magistratului există pentru protejarea persoanei și a drepturilor sale fundamentale. Justiția există pentru cetățean, iar legitimitatea sa derivă din capacitatea de a-i apăra libertatea, demnitatea și drepturile. Această afirmație subliniază importanța fundamentală a drepturilor omului, un principiu adesea reafirmat în jurisprudența Curții Constituționale a României.
Lia Savonea a adresat un mesaj de recunoștință întregului personal din justiție – judecători, magistrați-asistenți, asistenți judecători, grefieri, personal auxiliar de specialitate – pentru profesionalismul, integritatea și discreția cu care contribuie la înfăptuirea actului de justiție. Munca fiecăruia este indispensabilă pentru funcționarea unei justiții independente și eficiente, iar respectul și aprecierea sa se îndreaptă către toți cei care au slujit și continuă să slujească justiția cu onoare, loialitate față de lege și devotament față de valorile statului de drept.
De ce contează
Mesajul președintelui ÎCCJ, Lia Savonea, de Ziua Justiției, este crucial pentru consolidarea statului de drept în România. Prin accentuarea necesității apărării independenței judecătorului și a protejării cetățeanului, se subliniază valorile fundamentale ale justiției. Într-o perioadă marcată de provocări legislative și presiuni publice, aceste declarații reamintesc că un sistem judiciar funcțional și credibil este esențial pentru stabilitatea societății și încrederea publicului. Recunoașterea erorilor și apelul la solidaritate profesională pot contribui la o reformă internă și la o mai bună percepție a justiției, elemente vitale pentru aderarea României la Spațiul Schengen și pentru reputația sa internațională.
În contextul actual, mesajul Liei Savonea deschide o serie de întrebări și provocări pentru viitorul justiției românești. Cum va fi asigurată independența reală a judecătorilor în fața presiunilor politice și mediatice? Ce măsuri concrete vor fi luate pentru a preveni erorile judiciare și a proteja prezumția de nevinovăție? Rămâne de văzut dacă apelul la solidaritate al profesiilor juridice va genera un front comun pentru apărarea justiției sau dacă divergențele interne vor persista. De asemenea, monitorizarea continuă a Comisiei Europene prin rapoartele MCV, chiar și după o eventuală ridicare oficială, va continua să influențeze direcția reformelor și modul în care România își va consolida sistemul judiciar în următorii ani.
Implementarea efectivă a acestor principii va fi barometrul succesului.