Consumul de cafea, asociat cu un risc redus de boli hepatice grave

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Un studiu amplu, publicat în Clinical Gastroenterology and Hepatology, a descoperit că un consum moderat de cafea – inclusiv decofeinizată – este asociat cu un risc semnificativ mai mic de ciroză, cancer hepatic și deces cauzat de boli ale ficatului. Cercetarea, realizată pe peste 350.000 de participanți din UK Biobank, sugerează că beneficiile se datorează mai degrabă efectelor antioxidante ale cafelei decât cofeinei. Autorii subliniază importanța menținerii unui stil de viață sănătos ca principală metodă de prevenție a bolilor hepatice, fără a recomanda începerea consumului de cafea exclusiv în scop preventiv.

EN

Brief

A large study published in Clinical Gastroenterology and Hepatology found that moderate coffee consumption—including decaffeinated—is associated with a significantly lower risk of cirrhosis, liver cancer, and death from liver disease. The research, involving over 350,000 participants from the UK Biobank, suggests benefits are due to coffee's antioxidant effects rather than caffeine. Authors emphasize that a healthy lifestyle remains the primary method for preventing liver diseases, not recommending starting coffee consumption solely for prevention.

Consumul de cafea, asociat cu un risc redus de boli hepatice grave
Sursa foto: digi24.ro

Un studiu amplu oferă noi perspective medicale

Un studiu amplu, publicat în prestigioasa revistă Clinical Gastroenterology and Hepatology, relevă o asociere semnificativă între consumul de cafea – atât cu cofeină, cât și decofeinizată – și un risc redus de ciroză, cancer hepatic și deces cauzat de boli ale ficatului. Cercetarea, realizată pe un eșantion vast din Marea Britanie, sugerează că beneficiile nu sunt legate exclusiv de cofeină, ci mai degrabă de efectele antioxidante ale cafelei, potrivit Dr. Hyunseok Kim, medic hepatolog specializat în transplant la Centrul Medical Cedars-Sinai din Los Angeles, citat de CNN.

Studiul a analizat datele a peste 350.000 de participanți din baza de date UK Biobank, care nu prezentau ciroză sau cancer hepatic la începutul investigației. Evoluția acestora a fost monitorizată pe o perioadă extinsă de 13 ani. Descoperirile subliniază că persoanele care beau mai multă cafea sunt mai puțin predispuse să dezvolte afecțiuni hepatice grave. Ju Dong Yang, autorul principal al studiului, a declarat că „rezultatele noastre susțin consumul moderat de cafea pentru persoanele care deja o apreciază și o tolerează bine.” Cu toate acestea, el a adăugat că „nu am recomanda ca cineva să înceapă să bea cafea doar pentru protecția ficatului, pe baza acestui singur studiu.”

Datele concrete ale studiului sunt elocvente: participanții care au consumat cinci sau mai multe cești de cafea pe zi au prezentat un risc cu 32% mai mic de a dezvolta ciroză, un risc cu 47% mai redus de cancer hepatic și o probabilitate cu 42% mai mică de a muri din cauza bolilor hepatice, comparativ cu cei care consumau mai puțină cafea. Chiar și un consum moderat, de una până la două cești zilnic, a fost asociat cu riscuri semnificativ mai reduse de boli hepatice. Cea mai puternică asociere a fost observată la aproximativ trei până la patru cești pe zi. Pe lângă aceste beneficii majore, cercetătorii au observat că băutorii de cafea aveau niveluri mai scăzute de grăsime hepatică, fier în ficat, fibroză și inflamație hepatică, precum și niveluri mai ridicate ale proteinelor asociate cu o funcționare sănătoasă a ficatului, conform Euronews.

Contextul acestor descoperiri este crucial, având în vedere că bolile hepatice reprezintă o problemă globală de sănătate publică. Un studiu din 2023 a estimat că aceste afecțiuni cauzează aproximativ două milioane de decese anual la nivel mondial, reprezentând 4% din totalul global. Aproximativ două treimi dintre aceste decese apar la bărbați. Aceste cifre subliniază urgența identificării unor strategii eficiente de prevenție și gestionare a bolilor hepatice. Interesant este că, în timp ce cafeaua a arătat beneficii, Dr. Kim a menționat că participanții care au folosit îndulcitori au avut un marker crescut pentru inflamația hepatică, o observație care ar putea contribui la steatoza hepatică (ficatul gras).

În ciuda rezultatelor promițătoare, autorii studiului, inclusiv Ju Dong Yang și Shelly Lu, subliniază că studiul nu demonstrează o relație directă de cauzalitate, ci doar o asociere. Ei insistă că prevenția afecțiunilor hepatice trebuie să se concentreze în continuare pe măsuri bine cunoscute, validate științific, cum ar fi menținerea unei greutăți sănătoase, limitarea consumului de alcool, activitatea fizică regulată și gestionarea glicemiei, tensiunii arteriale și colesterolului. Aceste recomandări sunt în concordanță cu liniile directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății pentru un stil de viață sănătos.

Administrația pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA) recomandă limitarea aportului de cofeină la maximum 400 de miligrame pe zi pentru adulții sănătoși, echivalentul a aproximativ patru cești de cafea sau ceai. Această limită este considerată sigură pentru majoritatea adulților, deși sensibilitatea la cofeină și metabolismul pot varia considerabil de la o persoană la alta. Un consum excesiv de cofeină poate avea efecte adverse precum creșterea ritmului cardiac, palpitații, hipertensiune arterială, anxietate și tulburări de somn. Prin urmare, moderația rămâne cheia, chiar și în cazul unui aliment cu potențiale beneficii.

De ce contează

Acest studiu este important pentru că aduce o nouă perspectivă asupra rolului cafelei în sănătatea ficatului, o zonă cu o incidență ridicată a bolilor grave la nivel global, inclusiv în România. Descoperirile pot influența recomandările dietetice viitoare și pot inspira noi cercetări privind mecanismele prin care cafeaua acționează la nivel hepatic, în special prin efectele sale antioxidante. Pentru publicul larg, studiul reconfirmă că un consum moderat de cafea poate fi parte a unui stil de viață sănătos, fără a o transforma însă într-un panaceu. Este un pas înainte în înțelegerea interacțiunii dintre alimentație și sănătate.

Pe viitor, cercetările ar putea explora mai detaliat componentele non-cofeinizate ale cafelei care contribuie la aceste beneficii, precum și modul în care cafeaua interacționează cu alți factori de risc pentru bolile hepatice. Identificarea persoanelor care beneficiază cel mai mult de aceste efecte ar putea deschide noi direcții pentru medicina personalizată. De asemenea, ar putea fi necesare studii clinice randomizate pentru a stabili o relație de cauzalitate directă.

Până atunci, mesajul principal rămâne unul de echilibru și de respectare a recomandărilor generale pentru un stil de viață sănătos, cafeaua fiind un aliat potențial, dar nu un substitut pentru acestea.