Valuri de căldură, secetă și inundații amenință planeta
Un fenomen "Super El Niño" a fost declarat oficial în Oceanul Pacific, intensificându-și rapid puterea și ridicând îngrijorări semnificative la nivel global, potrivit avertismentelor lansate de Organizația Meteorologică Mondială (OMM). Temperaturile apei în zonele centrale și estice ale Pacificului sunt în creștere constantă, iar experții estimează că acestea vor depăși cu mult 2 grade Celsius peste media istorică. Această încălzire accentuată se suprapune cu efectele deja resimțite ale schimbărilor climatice, generând un risc major de anomalii meteorologice severe la nivel planetar.
Celeste Saulo, secretarul general al OMM, a subliniat că "va crește probabilitatea secetei și a ploilor abundente", avertizând, de asemenea, asupra unui risc crescut de valuri de căldură extreme. Această declarație a fost preluată și de Mediafax, care a accentuat urgența situației. Fenomenul El Niño, un ciclu meteorologic natural care se repetă la fiecare doi până la șapte ani, este caracterizat de slăbirea sau inversarea vânturilor alizee, care în mod normal împing apa caldă spre Australia. Această modificare face ca masa de apă caldă să rămână concentrată în Pacificul tropical, perturbând fundamental sistemele meteorologice globale.
OMM anticipează o probabilitate ridicată de temperaturi peste medie pe aproape întreg globul în lunile următoare. Europa, de exemplu, se confruntă deja cu valuri de căldură care au doborât recorduri istorice. În Franța, vara actuală a fost asociată cu aproximativ 1.300 de decese, un indicator sumbru al impactului încălzirii globale. Marea Britanie a înregistrat cea mai caldă lună iunie din istorie, temperatura medie depășind recordul anterior stabilit în 2025. La Santon Downham, Suffolk, s-a atins un record de 37,3 grade Celsius, conform Daily Star.
Este important de menționat că valurile de căldură actuale din Europa nu au fost cauzate direct de El Niño, ci sunt mai degrabă o manifestare a tendinței generale de încălzire globală. Cu toate acestea, El Niño este așteptat să își atingă apogeul între noiembrie și februarie, perioadă în care efectele sale se vor resimți plenar. Expertul Gareth Redmond-King a avertizat că "două valuri de căldură mortale au arătat cât de periculoasă este încălzirea globală", adăugând că El Niño va aduce temperaturi și mai ridicate. Un El Niño puternic ar putea, de asemenea, să reducă semnificativ precipitațiile în Europa de Nord, exacerbând riscul de secetă în regiuni deja vulnerabile.
Contextul istoric al fenomenului El Niño arată că evenimentele puternice din trecut, cum ar fi cele din 1997-1998 sau 2015-2016, au avut consecințe devastatoare, de la inundații masive în America de Sud la secete severe în Asia și Africa. Aceste episoade au provocat pierderi economice de miliarde de dolari și crize umanitare. Spre deosebire de evenimentele anterioare, actualul "Super El Niño" se manifestă pe un fond climatic deja alterat de activitatea umană, ceea ce amplifică incertitudinile și riscurile. Datele de la Agenția Europeană de Mediu (EEA) arată că anul 2025 a fost deja cel mai cald an înregistrat la nivel global, un record care ar putea fi depășit în 2026 sau 2027 din cauza suprapunerii cu El Niño.
Experții români în climatologie, precum Roxana Bojariu de la Administrația Națională de Meteorologie (ANM), au explicat că, deși România nu este direct afectată de El Niño în sensul imediat al vânturilor tropicale, efectele sale globale se propagă prin modificarea tiparelor de circulație atmosferică. Acest lucru ar putea însemna veri mai fierbinți și mai secetoase sau, dimpotrivă, ierni cu precipitații abundente și fenomene extreme, în funcție de modul în care curenții jet se modifică la scară europeană. ANM monitorizează constant aceste evoluții pentru a emite avertizări în timp util.
Criticii politicilor climatice actuale, inclusiv organizații precum Greenpeace România, susțin că guvernele nu iau măsuri suficient de drastice pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, ceea ce agravează impactul fenomenelor naturale precum El Niño. Ei pledează pentru o tranziție accelerată către energii regenerabile și pentru investiții masive în adaptarea la schimbările climatice. Pe de altă parte, reprezentanți ai Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor din România au declarat că țara noastră este angajată în respectarea acordurilor internaționale privind clima, cum ar fi Acordul de la Paris, și că se lucrează la strategii naționale de adaptare, inclusiv prin proiecte de irigații și gestionare a resurselor de apă.
De ce contează
Declanșarea unui "Super El Niño" are implicații directe și grave pentru economia globală și bunăstarea umană. De la creșterea prețurilor la alimente, din cauza secetelor care afectează recoltele, la migrația climatică și presiunea asupra sistemelor de sănătate cauzată de valurile de căldură, impactul este vast. Pentru România, deși nu este în epicentrul fenomenului, efectele indirecte pot include fenomene meteo extreme, precum secete prelungite în sud-est sau inundații în alte regiuni, afectând agricultura, infrastructura și sănătatea publică. Este o realitate climatică ce necesită acțiuni urgente de adaptare și atenuare la nivel național și internațional.
În fața acestei intensificări a fenomenului El Niño și a contextului de încălzire globală, întrebarea majoră rămâne cum vor reacționa guvernele și comunitățile internaționale. OMM va continua să monitorizeze evoluția El Niño și să emită actualizări periodice, însă responsabilitatea implementării unor măsuri concrete revine statelor membre. Se așteaptă ca discuțiile privind adaptarea la schimbările climatice și reducerea emisiilor să se intensifice la viitoarele conferințe climatice, mai ales având în vedere prognozele pentru 2026 și 2027 care indică posibilitatea unor noi recorduri de temperatură.
Comunitatea științifică subliniază necesitatea unei abordări integrate, care să combine predicțiile meteorologice pe termen scurt cu strategiile climatice pe termen lung, pentru a minimiza vulnerabilitatea și a proteja populațiile cele mai expuse.