Reduceri suplimentare de forțe americane, amânate momentan
Șeful Pentagonului, Pete Hegseth, a intenționat să anunțe luna trecută la Bruxelles, în cadrul unei întâlniri cu oficialii NATO din domeniul apărării, noi reduceri ale forțelor americane din Europa. Planul său, care ar fi depășit anularea desfășurării unei brigăzi blindate în Polonia și retragerea unei brigăzi de infanterie din România, a fost însă blocat de Marco Rubio, consilierul pentru securitate națională al președintelui Donald Trump, și de alți înalți oficiali, potrivit surselor citate de The Wall Street Journal (WSJ) și preluate de news.ro. Această intervenție a dus la o amânare a deciziei, Pentagonul anunțând în schimb o revizuire a poziționării forțelor, ce ar putea dura până la șase luni. Incidentul subliniază incertitudinea administrației americane privind amploarea și ritmul potențialelor reduceri de trupe din Europa, un subiect care generează tensiuni atât în rândul aliaților NATO, cât și în Congresul SUA.
Strategia de apărare a Pentagonului, publicată în ianuarie 2026, semnalase deja intenția SUA de a-și reduce prezența militară în Europa, cu un accent sporit pe regiunile Pacificului de Vest și emisfera vestică. Obiectivul declarat, conform acestei strategii, este de a transfera țărilor europene responsabilitatea principală pentru apărarea convențională a continentului. Președintele Trump a criticat în repetate rânduri țările NATO pe care le consideră că nu cheltuiesc suficient pentru apărare sau care nu au susținut politica externă a SUA, inclusiv în conflictul cu Iranul. Un purtător de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat pentru WSJ că „Secretarul Hegseth s-a asigurat că mesajul său este în concordanță cu obiectivele și agenda președintelui și că nu dorește să limiteze marja de decizie a președintelui”.
Deciziile lui Hegseth au stârnit nemulțumiri semnificative. În luna mai 2026, șeful Pentagonului a anulat brusc rotația de nouă luni a unei brigăzi blindate din Fort Hood, Texas, în Polonia. Această decizie a atras critici aspre din partea congresmenilor republicani și democrați, precum și a oficialilor polonezi, care au declarat pentru The Wall Street Journal că nu au fost consultați în prealabil. Mai mult, măsura l-a surprins și pe președintele Trump, care l-a contactat pe Hegseth pentru a-l interoga cu privire la tratamentul aplicat unui aliat cheie. Ulterior, Trump a anunțat trimiterea a 5.000 de soldați suplimentari în Polonia, deși, potrivit oficialilor americani, aceste trupe nu au fost încă desfășurate.
Perspectiva unor reduceri suplimentare ale trupelor americane în Europa rămâne totuși o preocupare majoră. Pete Hegseth și consilierul său principal pe probleme de politică, Elbridge Colby, sunt cunoscuți pentru susținerea limitării obligațiilor SUA în afara Asiei, în scopul realocării resurselor pentru contracararea influenței Beijingului. Conflictul cu Iranul a oferit o nouă ocazie pentru a reevalua angajamentele militare. În timp ce Marea Britanie a oferit baze pentru bombardierele americane utilizate în atacurile asupra Iranului, Spania a refuzat. După criticile cancelarului german la adresa strategiei administrației Trump față de Iran, președintele american a amenințat în luna mai cu retragerea trupelor din Germania.
Congresul american a reacționat la aceste inițiative, introducând prevederi în proiectul de lege privind cheltuielile militare care ar interzice Departamentului Apărării să reducă efectivele sub 76.000 de militari fără o evaluare a riscurilor efectuată de șeful Comandamentului European al SUA și de președintele Comitetului Șefilor de Stat Major, precum și fără o certificare din partea lui Hegseth. Aceste îngrijorări au fost amplificate luna trecută, când Hegseth a programat o convorbire telefonică cu congresmenii înainte de reuniunea din iunie cu miniștrii apărării din NATO, însă a comunicat doar intenția unei evaluări, fără a oferi detalii concrete privind reducerile.
La deschiderea unei reuniuni bianuale a șefilor apărării din NATO, Hegseth a subliniat scopul evaluării: „Să nu existe nicio îndoială — aceasta va fi o evaluare reală. Ea va fi concepută pentru a asigura că NATO avansează rapid și ireversibil către momentul în care Europa își va asuma responsabilitatea principală pentru apărarea Europei.” Această declarație reiterează viziunea administrației Trump, care insistă ca aliații europeni să contribuie mai substanțial la propria apărare, o cerință constantă din 2017. Deși numărul exact de trupe americane în Europa variază, în 2023, forțele SUA în Europa numărau aproximativ 80.000 de militari, o scădere față de vârful Războiului Rece, dar o creștere față de minimul post-1990. Reducerea sub 76.000 de militari ar reprezenta o schimbare semnificativă și ar putea afecta capacitatea de răspuns a NATO în fața amenințărilor regionale, în special din partea Rusiei.
Summitul NATO de la Ankara, Turcia, programat pentru săptămâna viitoare, se preconizează că va avea în centrul discuțiilor efectivele militare americane și cheltuielile militare ale aliaților. Oficialii NATO speră ca summitul să demonstreze unitatea cu SUA și sprijinul continuu acordat Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei, dar există temeri că tensiunile cu președintele Trump ar putea umbri reuniunea. Unii oficiali NATO iau chiar în considerare renunțarea la planul de a organiza summitul de anul viitor, prevăzut inițial în Albania, ca urmare a acestor incertitudini.
De ce contează
Această situație are implicații profunde pentru securitatea europeană și pentru credibilitatea NATO. O retragere substanțială a trupelor americane ar putea lăsa un gol de securitate în fața agresiunii rusești, forțând statele europene să își asume mult mai rapid și mai consistent propria apărare. Pentru România, care a găzduit deja o brigadă de infanterie americană retrasă anterior, orice reducere suplimentară ar putea amplifica presiunile asupra capacităților naționale de apărare și ar sublinia necesitatea unei investiții accelerate în echipamente și personal militar. Stabilitatea regională, în special în flancul estic al NATO, depinde în mare măsură de o prezență aliată robustă și de angajamente clare.
În concluzie, deși planul inițial al șefului Pentagonului de a anunța noi reduceri de trupe americane în Europa a fost oprit temporar, intenția de a diminua prezența militară rămâne un obiectiv al administrației Trump. Revizuirea poziționării forțelor, programată să dureze până la șase luni, va fi crucială pentru viitorul angajamentului SUA pe continent. Rezultatele acestei evaluări și discuțiile de la summitul NATO de la Ankara vor oferi claritate cu privire la direcția viitoare a alianței și la modul în care statele membre, în special cele din estul Europei, se vor pregăti pentru un scenariu cu o prezență americană redusă.
Întrebarea fundamentală rămâne dacă Europa este pregătită să își asume pe deplin responsabilitatea principală pentru propria apărare, așa cum solicită Washingtonul, și dacă o astfel de tranziție se poate realiza fără a compromite securitatea regională.