Dezastru ecologic pe lacul Corbu: Zeci de tone de pește mort

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Un dezastru ecologic major a avut loc pe Lacul Corbu din Constanța, unde aproximativ 15-20 de tone de pește au murit în ultimele zile, posibil din cauza unor deversări de apă după ploi. Autoritățile, inclusiv ANPA, investighează incidentul, prelevând probe de apă pentru a identifica cauzele exacte. În paralel, litoralul se confruntă cu o prezență masivă de alge, un fenomen natural accelerat de temperaturile ridicate ale apei mării.

EN

Brief

A major ecological disaster occurred at Corbu Lake in Constanța, Romania, where an estimated 15-20 tons of fish have died, possibly due to water discharges after heavy rains. Authorities, including ANPA, are investigating the incident and collecting water samples to determine the exact causes. Concurrently, the Romanian Black Sea coast is experiencing a massive presence of algae, a natural phenomenon accelerated by high sea temperatures.

Dezastru ecologic pe lacul Corbu: Zeci de tone de pește mort
Sursa foto: stirileprotv.ro

Mii de pești au murit în urma deversărilor

Un dezastru ecologic de proporții a lovit Lacul Corbu din județul Constanța, unde mii de pești au fost găsiți morți în ultimele zile. Estimările inițiale, citate de corespondentul Digi24 Iulia Stanciu, indică o cantitate impresionantă de 15 până la 20 de tone de pește, incluzând specii precum crap, novac, sânger și cosaș, multe exemplare depășind 5 kilograme în greutate. Fenomenul a fost observat în urmă cu aproximativ două zile, iar numărul peștilor morți a crescut constant, conform Replica Online.

Administratorul lacului a declarat că, în mod obișnuit, după fiecare episod de ploaie, surplusul de apă din zona înconjurătoare este deversat în lac. Însă, este pentru prima dată când se confruntă cu o situație în care peștii se asfixiază în asemenea proporții. Un aspect notabil, subliniat de Digi24 și Replica Online, este că în lacurile învecinate, Lacul Corbu 2 și Lacul Tașaul, nu au fost semnalate probleme similare, ceea ce sugerează o cauză localizată a incidentului.

Reprezentanți ai Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA) sunt prezenți la fața locului pentru a evalua amploarea dezastrului și pentru a monitoriza cauzele probabile ale poluării. Aceștia urmează să fie asistați de specialiști de la alte instituții ale statului, care, cel mai probabil, vor preleva probe de apă din diverse puncte ale lacului pentru analize detaliate. Scopul este de a identifica substanțele sau condițiile care au dus la mortalitatea masivă a faunei acvatice.

Deși cauzele exacte ale mortalității peștilor din Lacul Corbu nu au fost încă stabilite oficial, experții iau în calcul două ipoteze principale. Prima vizează o posibilă poluare chimică, rezultată din deversarea unor substanțe toxice în lac. A doua ipoteză se referă la o deoxigenare severă a apei, cauzată de o combinație de factori, inclusiv temperaturile ridicate și descompunerea materiei organice, agravată posibil de afluxul de apă dulce după ploi abundente. O situație similară a fost înregistrată în 2023 pe râul Olt, unde o poluare cu amoniac a dus la moartea a zeci de tone de pește, conform unui raport al Gărzii Naționale de Mediu din acel an, subliniind vulnerabilitatea ecosistemelor acvatice la astfel de incidente.

Pe lângă dezastrul din Lacul Corbu, litoralul românesc se confruntă în această perioadă cu o prezență masivă a algelor, în special pe plajele din Vama Veche și Mamaia. Acest fenomen este însoțit de un miros puternic, greu de suportat. Cu toate acestea, specialiștii, precum doctorul în științe Adrian Bilba, explică pentru Replica Online că acumularea de alge este un fenomen natural și nu reprezintă, în sine, un motiv de îngrijorare. Bilba a declarat că „Litoralul românesc al Mării Negre este o câmpie inundată. Ape puţin adânci, favorizante pentru creşterea algelor ce se fixează de substrat. Este un fenomen normal, natural, care a debutat puţin mai devreme pentru că avem ape mai calde, am trecut de solstiţiu şi asta înseamnă alge verzi, lumină multă şi, bineînţeles, ape nutritive şi transparente.”

Potrivit specialistului, temperaturile ridicate înregistrate în ultima perioadă au accelerat dezvoltarea algelor, iar curenții și valurile le transportă spre țărm. Deși fenomenul este anual, în 2026 s-a manifestat mai devreme decât de obicei, pe fondul încălzirii apei mării. Această distincție este crucială: în timp ce algele de pe litoral sunt un fenomen natural, chiar dacă inoportun pentru turiști, mortalitatea peștilor din Lacul Corbu este un eveniment cu potențial de poluare severă și necesită investigații aprofundate pentru a preveni repetarea unor astfel de incidente care pot afecta biodiversitatea și sănătatea publică pe termen lung. De exemplu, în 2022, Agenția Europeană de Mediu a raportat că peste 60% dintre corpurile de apă dulce din Europa nu ating statutul ecologic bun, subliniind presiunile continue asupra ecosistemelor acvatice de pe continent.

De ce contează

Acest dezastru ecologic de pe Lacul Corbu are implicații semnificative pentru biodiversitatea locală și pentru comunitățile care depind de resursele lacului. Moartea a zeci de tone de pește reprezintă o pierdere economică majoră pentru administratorii lacului și pentru pescari, dar și un semnal de alarmă privind calitatea apei și potențialele riscuri de poluare. Identificarea rapidă a cauzelor este esențială pentru a preveni afectarea sănătății publice și pentru a implementa măsuri corective, asigurând sustenabilitatea ecosistemelor acvatice românești pe termen lung. Fără intervenție, astfel de evenimente pot destabiliza întregul lanț trofic și pot afecta turismul ecologic.

În perioada următoare, se așteaptă rezultatele analizelor probelor de apă prelevate de la Lacul Corbu, care vor elucida cauzele exacte ale mortalității peștilor. Aceste date sunt cruciale pentru stabilirea responsabilităților și pentru elaborarea unui plan de măsuri urgente, fie că este vorba de neutralizarea unor substanțe toxice, fie de îmbunătățirea condițiilor de oxigenare a apei. De asemenea, autoritățile vor trebui să evalueze impactul pe termen lung asupra ecosistemului lacului și să monitorizeze eventualele efecte asupra sănătății publice.

Rămâne de văzut dacă incidentul va determina o reevaluare a protocoalelor de gestionare a deversărilor de apă în zonele protejate și a capacității de răspuns în caz de poluare.