Trei decese confirmate, 650 persoane monitorizate
Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a anunțat joi, 2 iulie 2026, încheierea oficială a focarului de hantavirus care a izbucnit pe nava de croazieră MV Hondius. Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat într-o conferință de presă la Geneva că „ultima persoană care a intrat în contact cu o persoană expusă la hantavirus la bordul navei de croazieră MV Hondius și-a încheiat perioada de carantină, a fost testată negativ și s-a întors în locuința sa”. Această veste pune capăt unei perioade de îngrijorare internațională intensă, generată de riscul de transmitere interumană a virusului.
Focarul a fost asociat cu 13 cazuri de infectare, dintre care trei au fost fatale, conform informațiilor furnizate de AFP și preluate de Agerpres. Nu au mai fost semnalate cazuri noi de la data de 25 mai 2026. Ghebreyesus a subliniat că peste 650 de persoane de contact au fost identificate și monitorizate de autoritățile sanitare din 33 de țări și teritorii, un efort logistic considerabil pentru limitarea răspândirii.
Nava de croazieră MV Hondius, operând sub pavilion olandez, a pornit la 1 aprilie 2026 din portul argentinian Ushuaia, situat în extremitatea sudică a Țării de Foc, având ca destinație Capul Verde și opriri planificate în insule izolate din Atlanticul de Sud. După descoperirea virusului la bord, ruta navei a fost modificată, aceasta ajungând în Tenerife, Insulele Canare spaniole, pe 10 mai, pentru a evacua peste 120 de pasageri. Ulterior, pe 18 mai, nava a acostat în portul Rotterdam din Țările de Jos, cel mai mare port al Europei, cu un echipaj redus, care a fost plasat în carantină pentru mai multe săptămâni.
Cele trei decese confirmate includ un cetățean olandez, care a decedat în aprilie la bordul navei, o turistă germană, care a murit în mai, tot la bord, și soția cetățeanului olandez, care a decedat la sfârșitul lunii aprilie în Africa de Sud, după ce părăsise vasul. În cazul primului deces, legătura cu hantavirusul nu a putut fi dovedită cu certitudine printr-un test virologic, dar este considerată foarte probabilă având în vedere circumstanțele focarului ulterior. Pasagerul olandez petrecuse 48 de ore în Țara de Foc înainte de îmbarcare și călătorise timp de patru luni prin Argentina, Chile și Uruguay, regiuni unde hantavirusul este endemic.
Un aspect crucial care a generat îngrijorare a fost riscul de transmitere de la om la om. Deși zeci de mii de cazuri de hantavirus sunt înregistrate anual la nivel global, majoritatea provin din contactul direct cu rozătoare infectate. Tulpina detectată pe MV Hondius, denumită Andes, este singura tulpină de hantavirus cunoscută până în prezent care permite o astfel de contaminare interumană, ceea ce a justificat măsurile riguroase de monitorizare și carantină. Pentru hantavirus nu există vaccinuri sau tratamente specifice, fapt care a amplificat necesitatea unei gestionări atente a focarului.
Originea exactă a focarului nu a fost încă identificată. OMS a anunțat că va continua să colaboreze cu guvernele și partenerii săi pentru a înțelege mai bine acest episod și hantavirusul în general. De asemenea, organizația coordonează un studiu la care participă 21 de țări, având ca scop înțelegerea evoluției bolii, ceea ce va contribui la dezvoltarea de diagnostice, tratamente și vaccinuri pentru pregătirea în fața unor viitoare focare epidemice. Această inițiativă este esențială, mai ales în contextul global actual, unde mobilitatea internațională și contactul cu ecosisteme diverse pot facilita apariția și răspândirea rapidă a unor noi agenți patogeni.
De ce contează
Încheierea focarului de hantavirus de pe MV Hondius este o veste importantă nu doar pentru sănătatea publică globală, ci și pentru încrederea în capacitatea instituțiilor internaționale de a gestiona crize sanitare transfrontaliere. Prezența unei tulpini cu transmitere interumană a hantavirusului a reprezentat o amenințare semnificativă, iar gestionarea sa eficientă demonstrează valoarea cooperării internaționale în monitorizarea și controlul epidemiilor. Experiența acestui focar va oferi lecții valoroase pentru dezvoltarea de strategii de prevenire și răspuns la viitoare amenințări virale, mai ales în contextul turismului global și al explorărilor în zone izolate.
Deși focarul a fost declarat încheiat, OMS continuă investigațiile pentru a identifica originea exactă și a aprofunda înțelegerea virusului Andes. Studiul la care participă 21 de țări este un pas crucial spre dezvoltarea de instrumente de diagnostic, tratamente și vaccinuri, elemente care lipsesc în prezent pentru hantavirus. Această colaborare științifică internațională este vitală pentru a minimiza riscurile unor focare viitoare și pentru a proteja sănătatea publică la nivel global.
Rămân deschise întrebări legate de modul în care virusul a ajuns pe navă și de ce s-a manifestat cu o transmitere interumană într-un mediu atât de specific, aspecte care necesită clarificare pentru a preveni incidente similare pe viitor.