Capitala finlandeză atinge performanțe remarcabile în siguranța rutieră
Capitala Finlandei, Helsinki, cu o zonă metropolitană de aproximativ 1,4 milioane de locuitori, a înregistrat o performanță excepțională în domeniul siguranței rutiere, raportând zero decese cauzate de accidente rutiere timp de 12 luni consecutive, între 2024 și 2025. Această realizare, subliniată de Euronews, este rezultatul a patru decenii de planificare urbană dedicată și investiții masive în infrastructură și educație.
Potrivit lui Roni Utriainen, inginer de trafic la Divizia de Mediu Urban a orașului Helsinki, succesul se datorează unei combinații de factori: „îmbunătățirea siguranței mediului nostru rutier este importantă. La fel de importante sunt și un comportament mai sigur al participanților la trafic, vehicule mai sigure, iar legislația sau aplicarea regulilor de circulație”. Orașul a implementat măsuri concrete precum reducerea limitelor de viteză, îmbunătățirea facilităților pentru pietoni și bicicliști, îngustarea drumurilor și instalarea de camere de supraveghere a vitezei. Transportul public eficient a contribuit, de asemenea, la reducerea dependenței de mașinile personale și, implicit, a numărului de coliziuni.
În ultimii 20 de ani, Helsinki a investit semnificativ în infrastructura de siguranță rutieră, inclusiv în tuneluri pentru zonele aglomerate și poduri dedicate exclusiv pietonilor și bicicliștilor, care leagă cartierele învecinate. Martti Tulenheimo, specialist șef la Federația Cicliștilor Finlandezi, confirmă că „sentimentul general de siguranță s-a îmbunătățit destul de semnificativ în ultimul deceniu”. Matti Hirvonen, specialist în cadrul Rețelei Municipalităților Finlandeze pentru Ciclism, a menționat că, anul trecut, Helsinki a investit aproximativ 35 de milioane de euro în infrastructura pentru biciclete și pietoni, o sumă considerabilă, reprezentând totuși doar 13% din bugetul total de investiții în trafic.
Comparația cu alte capitale europene este elocventă: în timp ce Helsinki a înregistrat zero decese, Parisul a avut 31 de victime în accidente rutiere într-o perioadă similară. Această diferență subliniază eficacitatea abordării finlandeze. Orașul nu se oprește aici; își propune să interzică mașinile personale pe străzile aglomerate din apropierea Gării Centrale începând cu 2030, a declarat Pasi Anteroinen, director general la Consiliul Finlandez pentru Siguranța Rutieră.
Un aspect crucial al strategiei este acceptarea publicului. Anteroinen a subliniat că „Locuitorii din Helsinki au decis că își doresc străzi mai sigure”. Această voință colectivă a permis implementarea unor măsuri stricte, cum ar fi adoptarea vitezei maxime de 30 km/h pe străzile orașului în urmă cu aproximativ 20 de ani. Există o cultură de toleranță zero față de excesul de viteză și conducerea sub influența alcoolului sau a drogurilor.
Dennis Pasterstein, șeful operațiunilor de control al traficului din cadrul Departamentului de Poliție din Helsinki, a detaliat măsurile de aplicare a legii: „Orașul a sporit supravegherea automată. Avem 70 de camere de supraveghere automată a vitezei. Pe lângă acestea, avem controale de trafic. Limitele de viteză și nivelurile de alcool sunt supuse verificării.” Pe lângă controale, campaniile de comunicare joacă un rol vital. Anul trecut, campaniile pe rețelele de socializare au generat 30 de milioane de vizualizări, amplificând impactul mesajelor de siguranță rutieră și influențând pozitiv comportamentul șoferilor.
Această abordare proactivă a Helsinki se aliniază cu strategia „Viziunea Zero” a Uniunii Europene, care își propune să atingă un număr cât mai apropiat de zero decese în transportul rutier până în 2050. Ideea fundamentală este că decesele și rănile grave în accidente rutiere sunt prevenibile. Succesul Helsinki demonstrează că, prin investiții inteligente, planificare urbană riguroasă și o cultură a siguranței, acest obiectiv ambițios este realizabil. Experiența finlandeză oferă un model valoros pentru alte orașe europene, inclusiv cele din România, unde rata accidentelor rutiere rămâne o provocare semnificativă.
De ce contează
Modelul Helsinki este extrem de relevant pentru România, țară care se confruntă cu o rată ridicată a accidentelor rutiere mortale. În 2023, România a înregistrat una dintre cele mai mari rate de decese rutiere din UE, conform datelor Eurostat, mult peste media europeană. Implementarea unor măsuri similare – investiții în infrastructură pietonală și ciclistă, reducerea limitelor de viteză în orașe, intensificarea supravegherii și campanii de conștientizare – ar putea salva numeroase vieți și ar îmbunătăți calitatea vieții urbane. Succesul finlandez demonstrează că siguranța rutieră nu este doar o problemă de aplicare a legii, ci și de planificare urbană inteligentă și de schimbare a mentalității colective.
Ce urmează Helsinki continuă să-și rafineze strategiile, având în vedere interzicerea mașinilor personale în anumite zone centrale până în 2030, o măsură ce va reduce și mai mult riscul de accidente și poluarea. La nivel european, „Viziunea Zero” va ghida politicile de siguranță rutieră, încurajând statele membre să adopte abordări integrate. Pentru România, provocarea majoră este transpunerea acestor principii în realitate, depășind obstacolele birocratice și asigurând finanțarea necesară.
Este esențială o colaborare între autoritățile locale și naționale, alături de o implicare activă a societății civile, pentru a asigura că drumurile românești devin mai sigure, iar obiectivele UE sunt atinse.