Măsuri controversate pentru viitorul economic
Coaliția guvernamentală din Germania, formată din CDU, CSU și SPD, a convenit asupra unui pachet de 34 de măsuri menite să revitalizeze economia și să asigure viabilitatea sistemului de pensii, în contextul unei populații îmbătrânite și a unor provocări economice crescânde. Printre cele mai notabile decizii se numără majorarea treptată a vârstei de pensionare la 70 de ani până la începutul anilor 2090 și introducerea unor reguli mult mai stricte privind concediile medicale, decizii care au stârnit dezbateri aprinse la nivel național. Cancelarul Friedrich Merz a declarat vineri, 3 iulie 2026, într-o conferință de presă la Berlin, după șapte ore de discuții intense, că „Lucrăm pentru a spori flexibilitatea întreprinderilor noastre, pentru a reduce birocrația și pentru a proteja statul nostru social.”
Reforma sistemului de pensii, considerată de ministrul Muncii, Bärbel Bas (SPD), o „capodoperă”, prevede o creștere graduală a vârstei de pensionare, care în prezent variază între 65 și 67 de ani, în funcție de anii lucrați. Această ajustare va fi corelată cu speranța de viață, urmând recomandările unui grup de experți mandatat de guvern. Scopul este de a preveni scăderea nivelului pensiilor și de a evita o creștere semnificativă a contribuțiilor pe care angajații le plătesc la sistem. Potrivit The Guardian, o comisie de experți a subliniat că vârsta de pensionare ar trebui să ajungă la 70 de ani până la începutul anilor 2090 și că pensionarea anticipată ar trebui eliminată. Această ultimă propunere a fost puternic criticată, în special de către cei care susțin că ar penaliza persoanele cu locuri de muncă solicitante fizic și mai slab remunerate, cum ar fi constructorii sau îngrijitorii, care aveau dreptul de a se pensiona la 63 de ani fără reduceri de pensie după 45 de ani de muncă.
Pe lângă reformele pensiilor, guvernul german a abordat și problema concediilor medicale, pe care cancelarul Merz le-a considerat anterior „prea ridicate”, afectând productivitatea. Măsurile restrictive includ eliminarea posibilității de a solicita concediu medical prin telefon și introducerea obligației de a prezenta un certificat medical încă din prima zi de absență, începând cu ianuarie anul viitor. În prezent, angajații pot anunța verbal boala pentru până la trei zile, iar un certificat medical este necesar de obicei după a treia zi. Angajații germani au dreptul la 100% din salariu pentru până la șase săptămâni de concediu medical plătit de angajator, urmat de 70% din salariul brut, plătit de asigurarea de sănătate, pentru până la 78 de săptămâni în decurs de trei ani pentru aceeași afecțiune. Aceste noi reguli urmăresc să restabilească „echitatea și funcționalitatea” pe piața muncii, permițând angajatorilor să reacționeze mai ferm la absențele repetate.
Concediile medicale în Germania au atins un nou record în 2025, angajații înregistrând în medie aproape 20 de zile libere pe an, o creștere semnificativă față de cele aproximativ 13 zile din 2018, conform unui studiu publicat în ianuarie de Institutul IGES din Berlin, realizat pentru asiguratorul DAK-Gesundheit. IGES a explicat că această creștere se datorează includerii în date a multor absențe scurte, care anterior nu erau înregistrate pe hârtie, precum și unei schimbări de comportament post-pandemie, angajații fiind mai conștienți de riscul de răspândire a germenilor. Problemele de sănătate mintală și cele musculo-scheletice rămân cauze frecvente. Angajații din domeniul sănătății înregistrează cele mai ridicate rate de concediu medical, în timp ce cei din IT au cele mai scăzute.
Comparativ la nivel internațional, sistemul german de concedii medicale contrastează puternic cu cel al altor țări. Potrivit Deutsche Welle, în Statele Unite nu există o cerință federală privind concediul medical plătit, iar în India acesta este adesea limitat la câteva zile pe an. Datele OCDE pentru 2024 arată că Germania a înregistrat o medie de 3,5 săptămâni (24,5 zile) de concediu medical, o cifră mai mică decât în Norvegia, Spania, Slovenia (peste 5 săptămâni), Finlanda (4,8 săptămâni), Franța (4,1), Portugalia (4,0) și Belgia (3,9). În schimb, țări precum Bulgaria, România, Turcia, Grecia și Ungaria înregistrează în medie o săptămână sau mai puțin pe an, iar Polonia în jur de 1,8 săptămâni (8-9 zile), indicând o diversitate considerabilă a politicilor sociale în Europa și nu numai.
Pe lângă aceste măsuri, coaliția a convenit și asupra unor reduceri de impozite pentru familiile cu venituri mici și medii. Reducerea fiscală totală prevăzută se ridică la aproximativ 10 miliarde de euro pe an. Cota maximă a impozitului pe venit, de 42%, va rămâne neschimbată, dar se va aplica veniturilor care depășesc pragul actual de 70.000 de euro. Pentru veniturile mari, s-a introdus un sistem pe mai multe niveluri: 45% pentru un venit anual de 250.000 de euro și 47% pentru cei care câștigă peste 280.000 de euro. Liderul SPD, vicecancelarul Lars Klingbeil, s-a declarat mulțumit de acord, pe care coaliția îl numește o „împărțire echitabilă a sarcinii fiscale printr-o creștere moderată a impozitului pe veniturile celor bogați”. Aceste reforme fiscale au fost cel mai controversat subiect între creștin-democrați și social-democrați, SPD dorind o contribuție mai mare din partea persoanelor înstărite, în timp ce CDU/CSU a exclus inițial majorările de impozite.
Coaliția dorește să adopte aceste reforme înainte de vacanța parlamentară de vară de luna viitoare, deși acestea necesită încă dezbatere și vot în parlament. Cancelarul Merz a insistat că „Eșecul nu este o opțiune”, subliniind urgența implementării rapide a pachetului. Guvernul speră, de asemenea, să demonstreze capacitatea de a rezolva problemele țării și să diminueze popularitatea partidului de extremă dreapta AfD, care se află de luni de zile în fruntea sondajelor de opinie naționale în unele regiuni. Alice Weidel, co-liderul AfD, a criticat dur pachetul de reforme pe platforma X, numindu-l „o redistribuire și mai de stânga și compromisuri minime care nu merită să fie numite «reforme»”, acuzând guvernul de „incapacitate totală de a face reforme”.
De ce contează
Aceste reforme sunt cruciale pentru viitorul economic și social al Germaniei, o țară cu una dintre cele mai rapide rate de îmbătrânire a populației din lume. Creșterea vârstei de pensionare și reglementările mai stricte privind concediile medicale vizează asigurarea sustenabilității sistemului de pensii și stimularea productivității economice. Impactul direct se va resimți asupra angajaților, care vor trebui să muncească mai mult și să respecte reguli mai stricte pentru absențele medicale. Pe termen lung, succesul acestor măsuri ar putea servi drept model pentru alte țări europene confruntate cu provocări demografice similare, influențând politici publice la nivel continental și demonstrând angajamentul Germaniei de a-și menține stabilitatea economică și socială.
Implementarea acestor măsuri va fi un test major pentru coaliția guvernamentală, având în vedere opoziția fermă a AfD și nemulțumirile exprimate de anumite segmente ale populației. Rezultatele alegerilor regionale din septembrie în Saxonia-Anhalt, Berlin și Mecklenburg-Pomerania Occidentală vor oferi un prim barometru al acceptării publice a acestor reforme. De asemenea, rămâne de văzut cum vor influența noile reguli piața muncii și sănătatea angajaților, în special în sectoarele cu rate ridicate de absenteism.
Viitoarele dezbateri parlamentare vor fi esențiale pentru forma finală a legilor, iar monitorizarea impactului economic și social va fi crucială pentru ajustări ulterioare, având în vedere complexitatea și amploarea schimbărilor propuse.