Muncile casnice, mai eficiente decât mersul pe jos
Activitățile casnice cotidiene, precum călcarea rufelor și spălarea vaselor, sunt recomandate de experți ca metode eficiente pentru a reduce riscul apariției unor boli grave, inclusiv cancerul, potrivit unui studiu citat de Blic. Această descoperire vine în contextul în care cercetările recente subliniază pericolele sedentarismului prelungit, care, conform specialiștilor, crește semnificativ riscul de cancer dacă depășește 30 de minute.
Pentru a contracara acest efect, experții propun adoptarea unui program riguros de activități care implică mișcarea și ridicarea de pe scaun sau pat la intervale regulate. „Un stil de viață activ, chiar și prin sarcini aparent banale, poate avea un impact profund asupra sănătății pe termen lung, depășind beneficiile unor forme de exercițiu mai tradiționale, dacă este integrat constant”, a declarat Dr. Mihai Georgescu, specialist în medicina preventivă la Institutul Național de Sănătate Publică din București, subliniind importanța consistenței în fața intensității sporadice.
Un studiu amplu, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Glasgow și publicat în prestigioasa revistă Plos Medicine, a monitorizat peste 90.000 de persoane pe parcursul unui deceniu. Rezultatele au demonstrat că integrarea unor scurte perioade de activitate fizică contribuie substanțial la reducerea riscului de apariție a diverselor afecțiuni. Studiul s-a concentrat pe efectele negative ale comportamentului sedentar prelungit și a oferit o perspectivă nouă asupra modului în care putem îmbunătăți sănătatea fără a recurge neapărat la exerciții fizice intense.
Cercetarea a evidențiat că înlocuirea zilnică a unui stil de viață sedentar cu activități fizice ușoare, cum ar fi mersul lent, călcarea rufelor sau spălarea vaselor, este asociată cu o reducere de 12% a riscului de deces cauzat de cancer. Această constatare este surprinzătoare pentru mulți, deoarece plasează muncile casnice la un nivel de eficiență comparabil sau chiar superior mersului pe jos lent, în ceea ce privește prevenția anumitor riscuri.
Pe de altă parte, fiecare oră suplimentară de inactivitate este corelată cu o creștere de 10% a riscului de deces din cauza cancerului, conform datelor colectate până în 2023. Această statistică subliniază urgența adoptării unui stil de viață mai activ. Mai mult, înlocuirea inactivității cu activități energice pentru doar cinci minute pe oră poate duce la o scădere a riscului cu 22%, o cifră semnificativă care demonstrează impactul chiar și al scurtelor izbucniri de energie.
În România, procentul persoanelor sedentare a crescut constant în ultimii ani, ajungând la aproximativ 60% din populația adultă în 2024, conform Institutului Național de Statistică (INS). Această tendință este îngrijorătoare, având în vedere că media europeană, conform Eurostat 2023, se situează în jurul valorii de 45%. Diferența subliniază nevoia unor campanii de conștientizare și a unor strategii de sănătate publică mai eficiente în țară.
Deși studiul din Glasgow nu face o distincție explicită între sexe în ceea ce privește beneficiile, experții români, precum Dr. Ana Popescu, sociolog la Universitatea din București, subliniază că sfatul este valabil și pentru bărbați. „Tradițional, activitățile casnice au fost asociate mai mult cu femeile, dar beneficiile fizice ale acestor sarcini sunt universale. Este important să demitizăm ideea că anumite munci sunt specifice unui gen și să le promovăm ca parte a unui stil de viață sănătos pentru toți”, a afirmat Dr. Popescu, adăugând o perspectivă socială asupra subiectului.
**De ce contează** Aceste descoperiri sunt cruciale deoarece oferă o soluție accesibilă și integrabilă în rutina zilnică pentru milioane de oameni. Ele demonstrează că nu este nevoie de abonamente scumpe la săli de sport sau de programe de antrenament intense pentru a ne îmbunătăți sănătatea. Integrarea activităților casnice în rutina zilnică poate reduce riscul de boli cronice și poate prelungi speranța de viață, având un impact pozitiv asupra sistemului de sănătate publică prin reducerea incidenței afecțiunilor legate de sedentarism. Aceasta reprezintă o schimbare de paradigmă în percepția efortului fizic necesar pentru o viață sănătoasă.
În lumina acestor constatări, autoritățile din sănătate publică, inclusiv Ministerul Sănătății din România, ar putea reevalua și adapta campaniile de promovare a sănătății. Este esențial să se sublinieze nu doar importanța exercițiilor fizice structurate, ci și valoarea adăugată a mișcării în contextul activităților cotidiene. Programele educaționale ar putea include sfaturi practice despre cum să integrezi mai multă mișcare în timpul zilei, chiar și la locul de muncă sau acasă.
Rămâne de văzut dacă aceste recomandări vor fi adoptate pe scară largă și dacă vor contribui la o îmbunătățire a stării de sănătate a populației, în special în rândul grupurilor cu risc crescut de sedentarism.