Atacuri fără precedent asupra justiției
Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Tribunalul București au denunțat, la 2 iulie 2026, într-o reacție unitară, ceea ce consideră a fi o „escaladare fără precedent” a discursului public și a presiunilor politice exercitate de Partidul Național Liberal (PNL) asupra judecătorilor. Această poziție fermă vine în urma acuzațiilor PNL legate de înființarea unor completuri specializate pentru dosarele privind partidele politice și de o hotărâre a Tribunalului București de suspendare provizorie a executării unei decizii a Consiliului Național Extraordinar al partidului. „Într-o democrație constituțională, litigiile se analizează în fața instanțelor, nu în spațiul public prin delegitimarea autorității judecătorești”, se arată în comunicatul Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, citat de Digi24 și G4Media.
Controversa a izbucnit după ce PNL a anunțat că va contesta Hotărârea nr. 18 din 23 iunie 2026 a Colegiului de Conducere al Tribunalului București, prin care au fost înființate șase completuri specializate pentru cauzele având ca obiect partidele politice. Liberalii au susținut că această măsură ar fi fost adoptată fără avizul CSM și au acuzat că „bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiție. Ei au criticat faptul că doar șase judecători, dintr-un total de peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați direct de președintele instanței pentru a judeca astfel de cauze, considerând decizia „fără precedent” și acuzând-o că eludează propria lege de organizare judecătorească ce impune avizul CSM pentru înființarea de noi secții, conform News.ro.
În replică, președintele Tribunalului București, Cosmin Sterea-Grossu, a respins categoric aceste acuzații, subliniind că specializarea judecătorilor este o măsură prevăzută de lege și face parte din demersurile manageriale transparente menite să eficientizeze activitatea uneia dintre cele mai aglomerate instanțe din țară și să asigure o practică judiciară unitară. Tribunalul a precizat că, în aceeași perioadă, a fost înființată și o secție pentru minori și familie, iar alte completuri specializate sunt în analiză, la solicitarea judecătoriilor de sector. Conducerea instanței a reamintit PNL că propriul program de guvernare al partidului a subliniat, în trecut, nevoia și beneficiile specializării judecătorilor, dând ca exemplu materiile dreptului afacerilor și achizițiilor publice, potrivit News.ro și G4Media.
CSM a intervenit, prin Secția pentru Judecători, pentru a sublinia că hotărârile judecătorești pot fi contestate exclusiv prin căile de atac prevăzute de lege, iar transferarea litigiilor în spațiul public este incompatibilă cu statul de drept. Consiliul a avertizat că declarațiile PNL sunt „fără precedent” și că gravitatea lor este amplificată de faptul că provin de la o formațiune politică parte într-un litigiu. Un comunicat semnat de cei 16 șefi de Curți de Apel din țară, preluat de News.ro, a susținut poziția CSM, denunțând „degradarea discursului public” și „acțiunile repetate de reducere până la negare a principiului independenței justiției”. Aceștia au reamintit că 3.580 de judecători din România au denunțat deja, în cadrul adunărilor generale ale instanțelor judecătorești din întreaga țară, în 2026, o campanie de subordonare politică a justiției.
Un aspect de divergență între PNL și instanță îl reprezintă interpretarea deciziei Tribunalului București de suspendare provizorie a executării Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie 2026. PNL a afirmat că această decizie nu afectează conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, susținând că hotărârea instanței produce efecte doar pentru viitor. În schimb, Tribunalul a suspendat executarea hotărârii „până la soluționarea definitivă a dosarului pe fond”, respingând acțiunea formulată împotriva președintelui PNL, Ilie Bolojan, și a secretarului general, Dan Motreanu, pe motiv că aceștia nu au calitate procesuală pasivă. Decizia poate fi atacată cu apel în termen de cinci zile, iar următorul termen de judecată în dosarul privind hotărârile adoptate la Congresul PNL este programat pentru 8 iulie 2026.
Un alt punct sensibil invocat de PNL este repartizarea dosarului judecătoarei M.L., despre care liberalii susțin că ar fi „colaboratoare a doamnei Gorghiu, reclamantă în dosar”. Această acuzație, care sugerează un conflict de interese, nu a fost comentată direct de Tribunalul București sau de CSM, însă comunicatele acestora condamnă în termeni generali orice tentativă de delegitimare a autorității judecătorești. Jurisprudența Curții Constituționale a României, prin Decizia nr. 530/2013, statuează explicit că „reglementările în materie din alte state, în deplin acord cu exigenţele dreptului de acces la justiţie, instituie posibilitatea contestării în faţa instanţelor a deciziilor partidelor politice cu privire la raporturile dintre partide şi membrii acestora”, reamintind că instanțele au obligația de a se pronunța în astfel de cazuri, un drept fundamental conform articolului 6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
De ce contează
Acest conflict deschis între un partid politic major, PNL, și sistemul judiciar, reprezentat de Tribunalul București și CSM, este crucial pentru consolidarea statului de drept în România. Atacurile publice la adresa judecătorilor și a deciziilor instanțelor subminează încrederea cetățenilor în imparțialitatea justiției și pot crea un precedent periculos pentru independența acesteia. Recunoașterea și respectarea căilor legale de contestare a hotărârilor judecătorești sunt esențiale într-o democrație, iar presiunile politice pot afecta nu doar cazurile individuale, ci și percepția generală asupra funcționării justiției ca putere independentă în stat.
Situația actuală subliniază tensiunile persistente dintre sfera politică și cea judiciară din România, un fenomen observat și în alte state membre ale Uniunii Europene, dar care în România a fost adesea amplificat de istoricul recent al reformelor în justiție. Avertismentul celor peste 3.500 de judecători cu privire la „degradarea fără precedent a discursului public și politic la adresa justiției” arată o preocupare sistemică în rândul magistraților. Rămâne de văzut cum va evolua litigiul PNL și dacă apelurile la respectarea independenței justiției vor fi auzite de toți actorii politici, contribuind la o normalizare a relațiilor dintre puterile statului. Viitoarele decizii ale instanțelor și reacțiile PNL la acestea vor fi indicatori importanți ai respectării principiilor democratice și ale statului de drept.
Keywords: Tribunalul București, CSM, PNL, independența justiției, presiuni politice, litigii partide politice, Curtea Constituțională, Convenția Europeană a Drepturilor Omului