Decizie provizorie în conflictul intern al liberalilor
Tribunalul București a admis, miercuri, 1 iulie 2026, o cerere formulată de contestatarii din Partidul Național Liberal (PNL), suspendând provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19 iunie 2026. Această hotărâre a stat la baza convocării și organizării Congresului Extraordinar al partidului din 21 iunie, eveniment ce a reconfirmat conducerea lui Ilie Bolojan și a validat modificări statutare semnificative. Decizia instanței, deși provizorie, aduce o incertitudine juridică asupra legitimității actualei conduceri a PNL, generând reacții puternice din partea partidului, care denunță o intruziune a justiției în politica internă.
Potrivit minutei instanței, consultată de HotNews.ro și G4Media, Tribunalul București a "suspendat provizoriu executarea și efectele Hotărârii Consiliului Național Extraordinar al PNL nr. 01/2026 din 19.06.2026, până la soluționarea definitivă a dosarului nr. 26127/3/2026". Instanța a respins însă cererea de suspendare a hotărârii privind modificarea Statutului PNL, considerând-o neîntemeiată. De asemenea, cererea formulată împotriva lui Ilie Bolojan, în calitate de președinte al PNL, și Dan Motreanu, secretar general al partidului, a fost respinsă din cauza lipsei calității procesuale pasive, litigiul continuând în contradictoriu cu Partidul Național Liberal.
PNL a reacționat printr-un comunicat oficial, subliniind că decizia Tribunalului București nu influențează în mod direct realitățile din partid, deoarece Congresul a avut deja loc, iar suspendarea produce efecte doar pentru viitor. "Conducerea aleasă la Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie 2026 își exercită pe deplin atribuțiile, iar hotărârile Congresului și ale noilor organisme de conducere, alese potrivit Statutului PNL, sunt în vigoare și trebuie respectate de membrii partidului", a transmis PNL, potrivit Digi24. Partidul a anunțat că va ataca decizia cu apel în termen de cinci zile de la pronunțare, așa cum prevede legea.
Un aspect deosebit de controversat, semnalat de PNL și preluat de toate sursele, este constituirea, la numai două zile după Congres (23 iunie 2026), a șase completuri specializate la Tribunalul București pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. PNL acuză că acești șase judecători, dintr-un total de peste 100, au fost desemnați direct de președintele instanței, fără avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), necesar conform legii de organizare judecătorească pentru orice secție nou-înființată. Această decizie, considerată "fără precedent", va fi atacată de PNL pe toate căile legale, prin Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București.
Deputatul Alexandru Muraru, liderul PNL Iași, a criticat dur acțiunile contestatarilor și deciziile instanței, afirmând că "sistemul" încearcă să decidă cine conduce PNL, dincolo de votul membrilor. Muraru a declarat, citat de Digi24, că "au făcut alianță cu PSD și AUR ca să dărâme guvernul Bolojan, sperând că, odată căzut din Palatul Victoria, Ilie Bolojan va cădea și din fruntea partidului. Au eșuat." El a acuzat contestatarii că "contestă votul a 1.769 de liberali" și "dreptul unui partid de a-și alege singur direcția prin votul propriilor membri".
Congresul Extraordinar al PNL din 21 iunie a fost un moment cheie al unui război intern acut. Consiliul Național Extraordinar din 19 iunie a decis convocarea Congresului cu 566 de voturi pentru, 97 împotrivă și 19 abțineri, în timp ce modificările statutare au fost aprobate cu 551 de voturi pentru, 128 împotrivă și 3 abțineri. La Congres, Ilie Bolojan a fost singurul candidat la șefia partidului și a fost reales cu 1.769 de voturi pentru, dintr-un total de 1.842 de voturi exprimate de cei 1.886 de delegați prezenți, conform Agerpres, citată de G4Media.
Printre modificările statutare adoptate se numără crearea Biroului Permanent Național ca structură centrală de conducere, desființarea Biroului Executiv (BEx), revenirea la alegerea conducerii pe bază de moțiuni, reducerea numărului de prim-vicepreședinți și clarificarea procedurilor de sancționare a membrilor. Aceste modificări au fost menite să consolideze linia politică a lui Bolojan și să marginalizeze gruparea care l-a susținut pe Adrian Veștea, desemnat inițial premier de președintele Nicușor Dan.
Conflictul Bolojan-Veștea a escaladat după desemnarea lui Adrian Veștea ca premier. O parte din conducerea PNL, apropiată de Bolojan, a respins varianta unui guvern susținut de PSD, acuzând o încercare de forțare a partidului într-o direcție contrară deciziilor interne. Adrian Veștea, care inițial anunțase că va candida împotriva lui Bolojan, a renunțat ulterior și a contestat Congresul, criticând refuzul conducerii de a amâna evenimentul, susținând că scopul real era blocarea învestirii Guvernului Veștea.
După Congres, noua conducere PNL a luat măsuri împotriva liberalilor considerați apropiați de tabăra Veștea. S-a decis neprelungirea mandatelor de conducere pentru filiale precum Argeș (condusă de Alina Gorghiu) și Ilfov (condusă de Hubert Thuma). De asemenea, au fost inițiate proceduri de excludere din partid a lui Adrian Veștea și a susținătorilor săi, măsuri care urmează să fie finalizate după înregistrarea noului Statut la Tribunal. Aceste acțiuni au generat acuzații de "epurare" internă, în timp ce tabăra Bolojan le-a justificat prin necesitatea restabilirii disciplinei partidului.
De ce contează
Această decizie a Tribunalului București, deși provizorie, are implicații majore pentru stabilitatea Partidului Național Liberal și pentru scena politică românească. Plasând sub semnul întrebării legalitatea convocării Congresului, instanța deschide calea unor contestații ulterioare asupra întregii conduceri și a deciziilor statutare. Pentru cetățeni, incertitudinea juridică dintr-un partid guvernamental se traduce prin posibile blocaje legislative și o instabilitate politică accentuată, într-un context regional și european deja tensionat. De asemenea, modul în care justiția intervine în viața internă a partidelor politice ridică semne de întrebare asupra separației puterilor în stat și a independenței sistemului judiciar.
PNL are la dispoziție cinci zile pentru a depune apel împotriva deciziei Tribunalului București. Miza reală se va juca în dosarul de fond, unde contestatarii cer anularea hotărârilor Congresului, inclusiv a alegerii noii conduceri și a modificărilor statutare. Dacă instanțele superioare vor menține sau vor extinde decizia, ar putea apărea efecte în lanț asupra actelor adoptate ulterior: alegerea conducerii, modificările statutare și deciziile privind sancționarea sau excluderea unor membri. PNL a anunțat că va depune la tribunal lista noii conduceri și modificările statutare, respectând toți pașii legali. Rămâne de văzut dacă acuzațiile privind judecătoarea M.L., despre care PNL susține că ar fi colaborat cu Alina Gorghiu în Ministerul Justiției și căreia i-a fost repartizat un alt dosar al contestatarilor, vor duce la recuzarea acesteia.
Acest conflict juridic prelungit riscă să consume resurse politice semnificative și să amâne o clarificare a direcției PNL într-o perioadă crucială pentru România.