Noul pod Ungheni: Conectarea A8 România-Moldova avansează

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

Guvernul Republicii Moldova a aprobat un nou acord cu România pentru construcția podului rutier Ungheni, un proiect strategic ce va conecta Autostrada Unirii A8. Acesta va include primii kilometri de autostradă din Moldova și va facilita schimburile comerciale și investițiile, răspunzând nevoilor de conectivitate din ultimii 60 de ani. Noul document actualizează cadrul de cooperare și prevede valorificarea fondurilor europene, contribuind la dezvoltarea economică regională și la integrarea europeană a Republicii Moldova.

EN

Brief

The Government of the Republic of Moldova approved a new agreement with Romania for the construction of the Ungheni road bridge, a strategic project linking to the A8 Unity Highway. This will include Moldova's first kilometers of motorway and facilitate trade and investment, addressing connectivity needs from the past 60 years. The new document updates the cooperation framework and foresees leveraging European funds, contributing to regional economic development and Moldova's European integration.

Noul pod Ungheni: Conectarea A8 România-Moldova avansează
Sursa foto: evz.ro

Acord strategic pentru infrastructura rutieră transfrontalieră

Noul ungheni: reprezintă subiectul principal al acestui articol. Guvernul Republicii Moldova a aprobat, la miercuri, 01 iulie 2026, semnarea unui nou acord cu România, vizând construcția, exploatarea și întreținerea infrastructurilor de transport de interes strategic. Cel mai important element al acestui parteneriat este podul rutier peste râul Prut, care va lega orașul Ungheni din Republica Moldova de localitatea omonimă din România. Acest proiect este considerat crucial pentru conectarea celor două state și va asigura o legătură directă cu Autostrada Unirii A8 din România, conform autorităților de la Chișinău.

Noul document, care urmează să înlocuiască acordul semnat inițial în 2022, actualizează și extinde cadrul de cooperare. Această revizuire este necesară pentru a integra noile cerințe apărute pe parcursul derulării proiectului și pentru a valorifica oportunitățile de finanțare din fonduri europene. Ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Vladimir Bolea, a subliniat importanța strategică a acestei investiții, declarând că „Construcţia noului pod rutier peste Prut, între Ungheni (R.Moldova) şi Ungheni (România) este unul dintre cele mai importante proiecte de conectivitate între Republica Moldova şi România din ultimii 60 de ani”. El a adăugat că „proiectul pe care îl prezentăm astăzi creează cadrul necesar pentru realizarea acestui obiectiv strategic”.

Acordul definește condițiile de colaborare bilaterală nu doar pentru construcția și mentenanța podului, ci și pentru alte infrastructuri de transport considerate strategice. Pe lângă pod, proiectul include și un tronson de 15,5 kilometri de drum pe partea română și aproximativ cinci kilometri de autostradă construiți pe teritoriul Republicii Moldova. Acești cinci kilometri vor marca primii kilometri de autostradă realizați vreodată în Republica Moldova, reprezentând un pas istoric pentru infrastructura rutieră a țării. Acest aspect subliniază nu doar o conectivitate, ci și un transfer de expertiză și standarde europene în dezvoltarea infrastructurii.

Istoric, legăturile rutiere dintre România și Republica Moldova au fost subdezvoltate, moștenind o infrastructură limitată din perioada sovietică. În prezent, doar câteva puncte de trecere a frontierei asigură fluxul de mărfuri și persoane, iar multe dintre ele sunt subdimensionate. De exemplu, în 2023, volumul schimburilor comerciale dintre cele două țări a atins aproximativ 3 miliarde de euro, conform datelor Ministerului Economiei din România, însă infrastructura deficitară a reprezentat o frână semnificativă pentru creșterea ulterioară. Podul de la Ungheni, parte integrantă a Coridorului IX Pan-European, va juca un rol esențial în fluidizarea traficului și va reduce semnificativ timpul de traversare a frontierei, estimat la o economie de peste 30% din timpul actual.

Autoritățile estimează că noua infrastructură va facilita considerabil schimburile comerciale, va atrage investiții străine directe și va contribui la dezvoltarea economică a întregii regiuni Ungheni. Prin integrarea în rețeaua europeană de transport TEN-T, prin intermediul Autostrăzii A8, Moldova va beneficia de o conectivitate sporită cu piețele europene. Conform unui studiu al Băncii Europene pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) din 2024, îmbunătățirea infrastructurii de transport poate aduce o creștere a PIB-ului regional cu până la 1-2% pe an în zonele direct afectate de proiecte majore.

Memorandumul privind coordonarea implementării proiectului urmează să fie semnat joi, la București, stabilind cadrul de colaborare detaliat dintre cele două state pentru realizarea segmentului transfrontalier al Autostrăzii Unirii A8. Acest pas formal este esențial pentru deblocarea finanțărilor și pentru începerea efectivă a lucrărilor. Criticii proiectului, deși puțini, au semnalat în trecut ritmul lent al implementării proiectelor de infrastructură transfrontalieră, invocând birocrația și dificultățile de coordonare între diversele instituții naționale și europene. Cu toate acestea, actualul acord pare să abordeze aceste provocări prin clarificarea rolurilor și responsabilităților, precum și prin menționarea explicită a valorificării fondurilor europene.

De ce contează

Acest proiect de infrastructură este vital pentru integrarea economică și strategică a Republicii Moldova în spațiul european. Prin conectarea la Autostrada Unirii A8, Moldova va avea acces direct la rețelele de transport europene, facilitând comerțul, investițiile și circulația persoanelor. Reducerea timpului de tranzit la frontieră va stimula comerțul bilateral și regional, contribuind la creșterea economică și la crearea de locuri de muncă în regiunea Ungheni. Mai mult, prezența primilor kilometri de autostradă pe teritoriul moldovean reprezintă un simbol puternic al angajamentului țării față de modernizare și integrare europeană, consolidând legăturile cu România și cu Uniunea Europeană.

Semnarea noului acord și a memorandumului de la București reprezintă pași concreți către materializarea acestui proiect ambițios. Următorii pași vor include finalizarea studiilor de fezabilitate, obținerea autorizațiilor necesare și lansarea licitațiilor pentru lucrările de construcție. Provocările rămân, în special în ceea ce privește asigurarea finanțării continue și coordonarea eficientă între autoritățile din cele două țări și partenerii europeni.

Cu toate acestea, angajamentul politic reiterat la cel mai înalt nivel sugerează o voință fermă de a duce la bun sfârșit acest proiect, care ar putea fi dat în folosință, conform estimărilor optimiste, în următorii 3-5 ani, transformând radical peisajul infrastructurii și conectivității regionale.