Hotărârea judecătorească suspendă convocarea Congresului Extraordinar PNL
Partidul Național Liberal (PNL) a reacționat vehement miercuri, 2 iulie 2026, la decizia Tribunalului București de a suspenda Hotărârea Consiliului Național Extraordinar al PNL din 19 iunie, referitoare la convocarea Congresului Extraordinar din 21 iunie. Liberalii consideră că „bătăliile politice” din partid s-au mutat în justiție și că decizia instanței nu poate afecta hotărârile deja adoptate la Congres, unde a fost aleasă o nouă conducere. Secretarul general al PNL, Robert Sighiartău, a calificat situația drept „un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”.
Potrivit unui comunicat al PNL, decizia Tribunalului București suspendă doar anumite hotărâri și nu influențează în mod direct realitățile actuale din partid. Conducerea aleasă la Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026 își exercită pe deplin atribuțiile, iar hotărârile Congresului și ale noilor organisme de conducere sunt în vigoare și trebuie respectate de membrii partidului. PNL subliniază că suspendarea produce efecte doar pentru viitor, iar Congresul a avut deja loc, prin urmare, hotărârea judecătorească nu poate afecta deciziile adoptate la eveniment. Această poziție este susținută de surse din tabăra președintelui PNL, Ilie Bolojan, care consideră că, deși o „mini-victorie” pentru tabăra anti-Bolojan (cunoscută și ca tabăra Thuma sau Veștea), decizia de suspendare a convocării va fi folosită într-un alt proces pentru a contesta deciziile de schimbare a conducerii.
Liberalii au criticat, de asemenea, modul în care Tribunalul București a gestionat aceste cazuri. Aceștia acuză că, „brusc, în data de 23 iunie 2026, la numai două zile după Congresul Extraordinar al PNL”, instanța a constituit șase complete specializate pentru judecarea cauzelor având ca obiect partidele politice. PNL consideră că doar șase judecători, dintr-un total de peste 100 ai Tribunalului București, au fost desemnați direct de președintele instanței pentru a judeca astfel de cauze, o decizie „fără precedent” care, în opinia lor, eludează propria lege de organizare judecătorească, ce prevede avizul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) pentru orice secție nou-înființată.
În replică, Tribunalul București, prin președintele judecător Cosmin Sterea Grossu, a respins categoric acuzațiile PNL. Într-un comunicat, instanța a calificat presiunile publice exercitate asupra judecătorilor drept „neavenite”. Tribunalul a explicat că măsura specializării judecătorilor este prevăzută de lege și se înscrie într-o abordare managerială menită să eficientizeze actul de justiție și să unifice practica judiciară. Pe lângă specializarea pentru partide politice, în aceeași lună a fost înființată o secție pentru minori și familie, iar alte specializări sunt în analiză la solicitarea judecătoriilor de sector din București. Conducerea Tribunalului a subliniat că toate măsurile manageriale au fost asumate transparent, în temeiul legii, pentru a consolida o practică judiciară unitară și previzibilă, în acord cu recomandările instituțiilor europene. Mai mult, Tribunalul a amintit că PNL însuși, în propriul program de guvernare, a subliniat nevoia și beneficiile specializării judecătorilor, dând exemplu dreptul afacerilor și litigiile privind achizițiile publice. Această contradicție subliniază tensiunea dintre necesitățile administrative ale justiției și percepția politică a acțiunilor sale.
PNL a anunțat că va ataca „pe toate căile legale” Hotărârea Colegiului de Conducere nr. 18 din 23 iunie 2026 a Tribunalului București. De asemenea, liberalii au semnalat un posibil conflict de interese, afirmând că una dintre judecătoarele din dosar, M.L., ar avea legături cu Alina Gorghiu, reclamantă în dosar și fost ministru al Justiției. PNL susține că doamna Gorghiu ar fi solicitat detașarea judecătoarei M.L. în cadrul ministerului, detașare aprobată prin Hotărârea CSM nr. 2156 din 14 septembrie 2023, și că judecătoarea a lucrat în Ministerul Justiției pe durata mandatului doamnei Gorghiu. Din acest motiv, PNL va solicita recuzarea judecătoarei M.L.
Secretarul general Robert Sighiartău a detaliat o serie de eșecuri ale taberei contestatare, menționând încercări de a schimba conducerea PNL din interior, alianțe cu PSD și AUR pentru a da jos Guvernul Bolojan (pentru a-l înlătura pe Ilie Bolojan din funcția de prim-ministru și apoi din fruntea partidului), și încercări de a impune un prim-vicepreședinte PNL ca prim-ministru fără voința partidului. Sighiartău a acuzat mutarea luptei în justiție, amintind că la Tribunalul Ilfov o contestație a fost admisă în doar două ore, fără citarea PNL și fără posibilitatea de a-și exercita dreptul la apărare. El a reiterat că nu mai este un simplu conflict intern, ci „un atac împotriva autonomiei unui partid politic și împotriva regulilor democratice”.
PNL susține principiul că „un partid politic este condus de deciziile majorității membrilor și de deciziile luate în organele sale statutare”, iar „minoritatea se supune majorității”. Partidul va depune la tribunal, conform legii, lista noii conduceri alese la Congresul Extraordinar din 21 iunie 2026, precum și modificările aduse Statutului PNL. Liberalii au declarat că vor urma toți pașii prevăzuți de lege, cu respect față de lege și instituțiile statului, și că avocații lor vor exercita toate căile de atac în raport cu deciziile instanțelor pe care le consideră neîntemeiate, reiterând adeziunea la valorile democratice și principiul separației puterilor în stat.
De ce contează
Această dispută judiciară internă din PNL are implicații majore nu doar pentru stabilitatea partidului, ci și pentru peisajul politic românesc. Blocarea sau contestarea deciziilor Congresului ar putea paraliza activitatea PNL, un actor cheie în coaliția de guvernare actuală. Un PNL slăbit intern ar putea afecta capacitatea guvernului de a implementa politici, de a gestiona crize și de a răspunde așteptărilor cetățenilor, mai ales într-un an electoral crucial. De asemenea, ridică întrebări serioase despre independența justiției și despre limitele intervenției acesteia în viața internă a partidelor, un aspect fundamental pentru democrația funcțională.
Situația actuală deschide o perioadă de incertitudine pentru PNL. Următorul termen de judecată pentru o altă cerere a contestatarilor, având ca obiect hotărârile Congresului Extraordinar din 21 iunie 2026, este programat pentru 8 iulie 2026. Decizia în acest dosar, alături de soluționarea cererii de recuzare a judecătoarei M.L., va fi crucială pentru validarea sau invalidarea conducerii actuale a partidului.
Modul în care PNL și justiția vor gestiona aceste etape va stabili un precedent important pentru viitoarele conflicte interne din partidele politice românești și pentru relația dintre puterea politică și cea judecătorească.