Val de căldură și indiferență la examenul național
2026: elevă reprezintă subiectul principal al acestui articol. Examenul de Bacalaureat din sesiunea iunie-iulie 2026 a fost marcat de temperaturi ridicate și de reacții diverse din partea elevilor, culminând cu situația unei eleve care a ațipit chiar în timpul probei de Matematică. Incidentul, relatat de Observator, subliniază provocările cu care s-au confruntat candidații, de la disconfort fizic până la o atitudine de indiferență față de rezultatul examenului. "Căldură, mi-era somn, mi-era foame, mi-era de toate și am zis nu mai am ce să fac că nu mai știu", a declarat eleva, rezumând sentimentul multor tineri.
Potrivit Ministerului Educației, rata de participare la proba obligatorie a profilului, desfășurată miercuri, 2 iulie 2026, a fost de 97,4%. Din totalul de 124.334 de candidați înscriși pentru această probă (incluzând toate promoțiile), s-au prezentat 121.147. Un număr de 3.187 de candidați nu s-au prezentat, iar 18 absolvenți de liceu au fost eliminați pentru fraudă sau tentativă de fraudă. Un aspect notabil, semnalat de Digi24, este că 17 candidați (dintre care 11 din București) au susținut proba cu subiecte de rezervă, începând cu ora 13:00, din cauza unor "situații excepționale și justificate" care au generat întârzieri. Această situație a fost amplificată, în București, de blocajele rutiere provocate de o furtună puternică în noaptea precedentă, conform relatărilor presei.
Elevii prezenți la examen s-au plâns în repetate rânduri de condițiile de căldură excesivă din sălile de examen. O elevă de la un liceu de prestigiu a povestit cum a încercat să se răcorească folosind o riglă, în lipsa unui evantai, în timp ce colegii săi râdeau. Această situație a generat critici din partea unor elevi și părinți la adresa Ministerului Educației, acuzând instituția că nu a decalat examenele pentru a-i proteja pe candidați de caniculă. Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, a explicat că decalarea calendarului ar fi afectat cei peste 100.000 de elevi care așteaptă diploma de Bacalaureat, termenul de primire fiind important pentru ei. El a menționat că "am fi avut de ales anul acesta să dăm Bacalaureatul mai devreme și să dăm Evaluarea Națională mai târziu", sugerând complexitatea deciziilor de calendar.
Atitudinea elevei care a ațipit la examenul de Matematică, declarând "nu am făcut absolut nimic. Am făcut decât ceva acolo, un exercițiu ca să pară că nu mi-am dat silința... m-a furat somnul", reflectă un curent de desprindere de presiunea examenului. Ea a adăugat că "Matematica oricum nu se lipește de mine. Cu Bac sau fără Bac, e același lucru. Ce o fi o fi, se mai dă și la toamnă", ceea ce indică o percepție a examenului ca pe o formalitate opțională pentru unii. Un alt elev a completat această perspectivă cu un comentariu cinic: "Că luăm BAC-ul, că nu luăm, viața merge mai departe. Cu BAC, fără BAC, berea același gust are", iar un al treilea a spus "Dacă iau unu, cu 10 puncte din oficiu e bine".
Contrastând cu aceste atitudini, elevii care s-au pregătit au ieșit din săli cu optimism. Profesorii au apreciat subiectele de la Matematică și Istorie ca fiind "neașteptat de ușoare", în special subiectul al treilea la Istorie, unde s-a dat comunismul, permițând obținerea facilă a notelor peste opt. Această discrepanță între pregătire și atitudine subliniază polarizarea experiențelor la Bacalaureat. În paralel, procesul de corectare a lucrărilor de la proba de Limba și Literatura Română a relevat dificultăți pentru profesori, care s-au "îngrozit de eseurile despre poezia lui Bacovia", conform Digi24. Un profesor a descris situația: "stau într-o căldură mare, sunt transpirat, dar trebuie să scriu despre sicrie, cimitir, flori de plumb și frig. E nașpa!".
Erorile din lucrări au inclus interpretări naive sau greșeli factuale, cum ar fi "Bacovia e demn de milă, el doarme adânc într-un cavou rece, acoperit de flori de plumb. E singur și îi este frig de moarte" sau confuzii notabile de autori și titluri, precum "Studiul la care lucrează Dinu Pillates (Pillat - n.r.) este tendințe generale în romanul francez de la Prost (Proust - n.r.) încoace". Aceste exemple, citate de Observator, ilustrează nivelul de pregătire și înțelegere literară al unor candidați.
De ce contează
Aceste incidente relevă o serie de probleme sistemice și culturale. Atitudinea de indiferență a unor elevi față de Bacalaureat, coroborată cu disconfortul cauzat de condițiile meteo extreme și erorile flagrante din lucrări, ridică semne de întrebare despre relevanța examenului și despre motivația generației actuale de absolvenți. Pe de altă parte, succesul celor pregătiți demonstrează că examenul rămâne un reper important pentru o parte semnificativă a tinerilor. Impactul caniculei asupra performanței elevilor este un factor ce necesită o analiză mai profundă pentru adaptarea viitoare a calendarului școlar și a condițiilor de examinare.
În perspectivă, rezultatele finale ale acestei sesiuni de Bacalaureat vor oferi o imagine mai clară a nivelului general de pregătire. Rămâne de văzut dacă Ministerul Educației va lua în considerare feedback-ul privind condițiile de examinare și va propune soluții pentru sesiunile viitoare, în contextul schimbărilor climatice care aduc valuri de căldură tot mai intense. De asemenea, discuția despre rolul și importanța Bacalaureatului în societatea românească, în fața unei generații care pare să-i acorde o importanță diminuată, este departe de a se fi încheiat.
Sesiunea de toamnă va oferi o a doua șansă pentru cei care nu au reușit sau nu s-au prezentat acum, menținând ciclul anual al examenului național.