Rezultate inițiale, scădere drastică a notelor maxime și controverse
Rezultatele inițiale ale Evaluării Naționale 2026, publicate marți, 30 iunie, de Ministerul Educației, au arătat o imagine mixtă a performanțelor elevilor, cu o scădere drastică a numărului de medii de 10 și note maxime la Matematică, comparativ cu anii precedenți. Potrivit datelor oficiale, 79% dintre candidați au obținut o medie generală de cel puțin 5, însă doar șapte elevi au reușit performanța unei medii generale de 10. Această cifră este mult mai mică decât în anii anteriori, indicând o posibilă creștere a dificultății subiectelor sau o pregătire mai puțin omogenă a elevilor.
Examenul a fost susținut de 143.251 de absolvenți de clasa a VIII-a dintr-un total de 148.268 înscriși, ceea ce reprezintă o rată de participare de 96,6%. La proba de Matematică, 106.505 elevi (74,3% din candidați) au obținut note de cel puțin 5, ceea ce înseamnă că aproximativ 25,7% dintre elevi au fost notați cu mai puțin de 5. Mai îngrijorător este numărul redus de note de 10 la Matematică: doar 102 candidați au obținut nota maximă, o scădere abruptă față de 919 în 2025. Această discrepanță a atras atenția, fiind cel mai mic număr din ultimii 14 ani, conform datelor centralizate de Ministerul Educației. La Limba și literatura română, situația a fost ușor mai bună, cu 117.538 de elevi (81,8%) obținând note de cel puțin 5, iar 398 de elevi au primit nota 10, față de 474 anul trecut. La Limba și literatura maternă, 90,3% dintre elevi (7.980) au luat cel puțin nota 5, iar 86 au obținut nota maximă.
Aceste rezultate au generat discuții aprinse în mediul educațional. O profesoară de matematică din SUA, Manuela Prajea, cu o experiență de 28 de ani în învățământul românesc și opt ani în cel american, a criticat Ministerul Educației pentru lipsa unor ghiduri clare și detaliate privind competențele și nivelurile de dificultate așteptate de la elevi. Potrivit acesteia, site-ul Ministerului oferă doar calendarul și metodologia examenului, dar nu și documente explicative concrete. Manuela Prajea a subliniat că problema 4 de la Subiectul III de la Matematică a fost incorectă din punct de vedere pedagogic, deoarece a solicitat o tehnică de rezolvare (construcții auxiliare multiple într-o figură trunchiată) care nu este studiată în mod explicit în programa școlară, neschimbată din 2015. Ea consideră că o astfel de cerință reprezintă o „surpriză pentru elev și profesor”, deoarece elevii se așteaptă la probleme similare cu cele învățate la clasă și exersate în simulări.
Pe de altă parte, expertul în educație Marian Staș, citat de surse din presă, a apreciat că numărul mic de note de 10 la Matematică este „un lucru foarte sănătos”, susținând că, în sfârșit, subiectele au reușit să ierarhizeze corect elevii, diferențiind pe cei foarte bine pregătiți. Această perspectivă contrastează cu cea a Manuelei Prajea, care nu contestă necesitatea departajării, ci modul în care aceasta este realizată, solicitând o definire clară a competențelor și nivelurilor de dificultate de către Ministerul Educației. Profesoara Denisa Tănăsescu, o altă voce din domeniu, a declarat că subiectele au respectat programa și structura cu care elevii sunt familiarizați, fiind accesibile și cu un timp suficient pentru rezolvare. Ea a menționat că gradul de dificultate a fost progresiv, iar subpunctele c) din subiectele II și III au fost, ca de obicei, cele mai dificile, necesitând „creație” și o combinare a teoriei cu gândirea logică și matematică. Tănăsescu a subliniat că un elev care a învățat constant poate obține ușor nota 8, în timp ce pentru nota 10 este necesară o atenție sporită la redactare și rezolvarea cerințelor creative.
Situația notelor mici este ilustrată de cazul Școlii Gimnaziale „Alexandru Obreja” din satul Gugești, județul Vaslui, unde niciunul dintre cei doi elevi prezenți la examen nu a obținut media 5. Aceștia au avut medii de 3,20 și 4,87, evidențiind disparitățile regionale și necesitatea unor intervenții educaționale specifice. Opt elevi au fost eliminați la nivel național pentru fraudă sau tentativă de fraudă, lucrările lor fiind notate cu 1. Rezultatele au fost publicate pe evaluare.edu.ro, utilizând coduri unice pentru protecția datelor personale, iar elevii au avut posibilitatea de a depune cereri pentru vizualizarea lucrărilor și eventuale reevaluări.
Această ediție a Evaluării Naționale subliniază o tensiune continuă între dorința de a crește rigorile examenului și necesitatea de a oferi un cadru predictibil și echitabil pentru elevi. Faptul că numărul notelor de 10 a scăzut de aproape nouă ori la Matematică față de anul precedent (de la 919 la 102) este un indicator puternic al acestei schimbări. Comparativ cu simularea susținută în primăvară, profesoara Denisa Tănăsescu a considerat că subiectele de la simulare au fost mai dificile, având rolul de a-i pregăti pe elevi pentru examenul propriu-zis. Structura examenului, deși familiară, a inclus cerințe care au departajat elevii, în special la subpunctele c, unde experiența și exercițiul suplimentar au contat cel mai mult.
De ce contează
Aceste rezultate la Evaluarea Națională 2026 sunt esențiale deoarece influențează direct admiterea la liceu a absolvenților de clasa a VIII-a și reflectă eficiența sistemului de învățământ preuniversitar. Scăderea drastică a notelor de 10 la Matematică și criticile privind formularea subiectelor ridică semne de întrebare asupra coerenței programelor școlare și a metodelor de evaluare. Pentru părinți și elevi, aceste rezultate generează incertitudine și presiune, iar pentru Ministerul Educației, ele ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru o revizuire a metodologiei de examinare și o mai bună aliniere a materiei predate cu cerințele examenului. Transparența și predictibilitatea sunt cruciale pentru un sistem educațional echitabil.
În perioada următoare, elevii vor depune contestații, iar rezultatele finale, care vor include și modificările survenite în urma reevaluărilor, vor fi publicate ulterior. Este de așteptat ca aceste rezultate să influențeze strategia Ministerului Educației în elaborarea subiectelor pentru viitoarele evaluări naționale și, posibil, să determine o dezbatere mai amplă privind reforma curriculară. Rămâne de văzut dacă criticile aduse de experți vor fi luate în considerare și dacă se vor implementa măsuri pentru a asigura o mai bună corelare între programa școlară și cerințele examenului, în special la Matematică, unde numărul notelor maxime a înregistrat o scădere semnificativă.
De asemenea, va fi importantă analiza pe termen lung a impactului acestor rezultate asupra alegerilor educaționale ale elevilor și a performanței generale a sistemului.