Scădere drastică a performanței elevilor la examene
Ministerul Educației și Cercetării a publicat, pe 30 iunie, rezultatele inițiale ale Evaluării Naționale 2026, indicând o scădere dramatică a performanței elevilor. Doar 7 absolvenți de clasa a VIII-a au obținut media 10 la nivel național, o cifră mult inferioară celor 85 de medii maxime înregistrate în 2025, conform datelor comunicate de minister. Această diferență majoră, de aproape 12 ori mai puține medii de 10, subliniază un declin îngrijorător în sistemul educațional românesc.
Unul dintre elevii de excepție este Cezara Ștefăniu din Iași, care și-a exprimat bucuria și mândria pentru această performanță. "Pur și simplu, pentru câteva clipe, nu credeam că e real. Pentru mine mereu a fost un vis să iau media 10 la Evaluarea Națională", a declarat Cezara, adăugând că speră să studieze Dreptul, posibil în străinătate, și să urmeze un profil de Matematică-Informatică la liceu. Un alt elev remarcabil este Petru Știr din Prahova, singurul din județul său cu media 10, elev la Colegiul Național „Nichita Stănescu” din Ploiești. Petru, pasionat de șah, Formula 1 și cubul Rubik, a atribuit succesul muncii constante și sprijinului profesorilor, conform Observatorul Prahovean.
Rezultatele pe discipline sunt la fel de elocvente. La Limba și literatura română, au fost înregistrate 398 de note de 10, o scădere față de cele 474 din 2025. Situația este și mai critică la Matematică, unde doar 102 elevi au obținut nota maximă, comparativ cu 919 în anul precedent. Această diferență uriașă, de peste 800 de copii, este pusă pe seama subiectelor considerate cele mai dificile din ultimii 14 ani, așa cum a semnalat Edupedu.ro. "Au fost cele mai grele subiecte de la Matematică din ultimii 14 ani au produs cel mai mic număr de note de 10, doar 102, de 10 ori mai puține față de anul trecut", a precizat sursa citată.
Performanța generală la Evaluarea Națională 2026 arată că 79% dintre elevi au obținut medii peste 5, în scădere față de 83% în 2025. Această scădere se adâncește și mai mult când se analizează decalajul dintre mediul urban și cel rural. În timp ce la orașe doar 11,6% dintre elevi au obținut medii sub 5, în mediul rural acest procent se apropie de 40%, reflectând un declin continuu al educației în zonele defavorizate. Județele cu cele mai bune rezultate, având cele mai multe medii peste 5, sunt București, Cluj, Prahova și Suceava. La polul opus, cele mai slabe performanțe au fost înregistrate în Călărași, Caraș-Severin, Teleorman, Mehedinți și Vaslui.
Petru Știr, singurul elev cu media 10 din Prahova, a demonstrat o determinare excepțională. Mama sa, citată de Observatorul Prahovean, a subliniat că performanța este rezultatul muncii și al sprijinului constant, nu al superiorității. Petru a încheiat clasa a VIII-a cu media generală 10 și a dedicat mulți ani studiului matematicii la Centrul Județean de Excelență Prahova. Deși bunica sa, fostă profesoară de limba română, l-a sfătuit adesea, Petru a avut ca obiectiv principal nota 10 la matematică, materie pentru care a făcut sacrificii, renunțând uneori la ieșirile cu prietenii. Această dedicare, combinată cu naveta zilnică din Băicoi la Ploiești, evidențiază eforturile considerabile depuse de elev.
Contextul european arată că România se confruntă cu provocări semnificative în sistemul educațional. De exemplu, potrivit datelor Eurostat din 2023, România a avut una dintre cele mai mari rate de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană, cu aproximativ 15% dintre tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani care au abandonat educația, comparativ cu o medie europeană de circa 9%. Această statistică, deși nu direct legată de Evaluarea Națională, subliniază problemele structurale care pot influența și rezultatele examenelor naționale, inclusiv decalajele socio-economice și lipsa de resurse în anumite regiuni.
O noutate importantă a acestei ediții a Evaluării Naționale este posibilitatea elevilor de a-și vizualiza lucrările, însoțiți de un părinte, înainte de a depune contestație. Această măsură, implementată pentru prima dată, este disponibilă în perioada 30 iunie – 3 iulie 2026, interval în care pot fi depuse și contestațiile. Rezultatele finale ale Evaluării Naționale 2026 vor fi publicate pe data de 8 iulie.
Admiterea la licee rămâne un proces competitiv. Pentru a oferi o perspectivă, în 2025, ultimele medii de intrare la licee de top din București, precum Colegiul Național "Gheorghe Lazăr" și "Tudor Vianu", au fost de 9,62. La nivel național, licee prestigioase din Constanța, Iași și Cluj-Napoca au condus concurența. Reducerea drastică a numărului de medii de 10 și a procentului general de promovare ar putea influența mediile de admitere la licee, deși impactul real se va vedea abia după finalizarea procesului de contestații și repartizare.
De ce contează
Scăderea dramatică a numărului de medii de 10 la Evaluarea Națională 2026, de la 85 la doar 7, semnalează o problemă profundă în sistemul educațional românesc. Aceasta nu este doar o statistică, ci un indicator al dificultăților întâmpinate de elevi și al posibilelor lacune în predare sau în adaptarea la cerințele examenelor. Rezultatele slabe, în special la Matematică, pot afecta șansele elevilor de a intra la liceele dorite și, implicit, parcursul lor academic și profesional. De asemenea, accentuarea decalajului dintre urban și rural evidențiază inegalități structurale care necesită intervenții urgente pentru a asigura șanse egale la educație pentru toți copiii.
Concluzie
Rezultatele inițiale ale Evaluării Naționale 2026 ridică semne de întrebare serioase cu privire la calitatea educației și la pregătirea elevilor. Deși posibilitatea de a vizualiza lucrările înainte de contestații este un pas spre transparență, provocările de fond rămân. Ministerul Educației va trebui să analizeze în profunzime cauzele acestei scăderi drastice a performanței, de la dificultatea subiectelor la metodologiile de predare și la resursele disponibile în școli. Următoarea etapă crucială este cea a contestațiilor, care ar putea aduce mici modificări, dar este puțin probabil să schimbe tendința generală.
Repartizarea la licee, programată ulterior, va reflecta impactul real al acestor rezultate asupra viitorului academic al generației actuale de absolvenți de gimnaziu, subliniind urgența unor reforme sistemice în educația românească.