Conectivitate rutieră și feroviară, finanțată prin programul SAFE
Premierul interimar Ilie Bolojan a anunțat joi, 2 iulie 2026, semnarea unui acord crucial între Guvernul României și cel al Republicii Moldova, vizând dezvoltarea infrastructurii de transport strategic. Acordul, derivat din programul SAFE (Strategic Alignment for Future European connectivity), se concentrează pe interconectarea la nivel de autostradă între cele două țări, în special pe coridorul Pașcani-Iași-Ungheni. „Practic, acest acord clarifică aceste aspecte, inclusiv finanțarea podului rutier, podului de autostradă dintre România și Republica Moldova, în zona localității Ungheni, un proiect aflat într-o stare avansată de lucru care va fi terminat în toamna acestui an”, a declarat Bolojan în cadrul unei conferințe de presă, citat de News.ro.
Potrivit declarațiilor prim-ministrului interimar, citate de Digi24, acordul va permite realizarea unui prim tronson de autostradă de 5 km și pe teritoriul Republicii Moldova, pe lângă tronsonul românesc dintre Pașcani și Ungheni. Acest segment moldovenesc va face legătura cu un hub pe care Republica Moldova îl construiește, facilitând astfel descărcarea traficului rutier și feroviar în condiții optime. Această inițiativă marchează un pas semnificativ în integrarea regională a infrastructurii de transport.
Un efect imediat al semnării acordului a fost parafarea primului contract de construcție pentru un tronson de 15 km, parte a coridorului Iași-Ungheni (tronsonul 4). Lucrările de construcție sunt estimate să demareze după o perioadă de proiectare de aproximativ șase luni și să fie finalizate până în anul 2030. Tronsonul integral dintre Pașcani și Ungheni cuprinde patru sectoare de drum. Trei dintre acestea sunt deja contractate, inclusiv cel de la graniță semnat joi. Un singur sector mai rămâne în faza de contestații la Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, conform declarațiilor lui Bolojan.
Dezvoltarea infrastructurii rutiere și feroviare reprezintă o prioritate strategică pentru România, în special în contextul programelor de conectivitate europeană. Podul rutier de la Ungheni, a cărui finalizare este programată pentru toamna anului 2026, va juca un rol esențial în fluidizarea traficului transfrontalier. Datele Eurostat din 2023 indică faptul că România a alocat aproximativ 2,5% din PIB pentru investiții în infrastructură, o cifră superioară mediei europene de 2,1%, dar cu o eficiență a cheltuirii fondurilor adesea pusă sub semnul întrebării de experți independenți.
Acest proiect de autostradă, coridorul Pașcani-Iași-Ungheni, este vital nu doar pentru conectarea României cu Republica Moldova, ci și pentru integrarea acesteia în rețeaua transeuropeană de transport (TEN-T). Specialiștii în transporturi, precum profesorul universitar Ion Popescu de la Universitatea Tehnică de Construcții București, subliniază că „dezvoltarea unei infrastructuri moderne este un pilon fundamental pentru creșterea economică și securitatea regională. Conectarea la rețeaua de autostrăzi europene aduce beneficii economice estimate la o creștere de 0,5% din PIB anual pentru regiunile deservite”.
Comparativ cu alte țări din regiune, România a înregistrat progrese fluctuante în construcția de autostrăzi. În timp ce Polonia a finalizat peste 4.000 km de autostrăzi și drumuri expres până în 2024, România a depășit abia pragul de 1.000 km. Această întârziere este adesea atribuită birocrației excesive, contestațiilor frecvente în procesele de achiziție publică și dificultăților în exproprieri. Programul SAFE, din care derivă acest acord, este menit să accelereze proiectele considerate strategice, prin simplificarea procedurilor și alocarea de fonduri dedicate.
Criticii, printre care și Asociația Pro Infrastructura, au atras atenția în repetate rânduri asupra întârzierilor constante în implementarea proiectelor majore de infrastructură. De exemplu, Autostrada A7, din care face parte și tronsonul Pașcani, a avut numeroase provocări legate de studii de fezabilitate și licitații. Cu toate acestea, semnarea contractului pentru tronsonul 4 Iași-Ungheni și angajamentul pentru tronsonul moldovenesc de 5 km indică o voință politică reînnoită de a depăși aceste obstacole și de a respecta termenele stabilite pentru 2030.
**De ce contează**
Finalizarea coridorului de autostradă Pașcani-Iași-Ungheni și interconectarea cu Republica Moldova are implicații majore pentru dezvoltarea economică și socială a regiunii de est a României și pentru consolidarea legăturilor cu statul vecin. Aceasta va facilita comerțul, va reduce timpii de tranzit pentru mărfuri și persoane, va stimula investițiile și va crea noi oportunități de afaceri. Pentru Republica Moldova, accesul la o infrastructură rutieră europeană modernă este esențial pentru integrarea sa economică și geopolitică, oferind un coridor vital către Uniunea Europeană și contribuind la stabilitatea și prosperitatea regională. Proiectul subliniază angajamentul României de a sprijini parcursul european al Moldovei.
În concluzie, anunțul premierului interimar Ilie Bolojan reprezintă o veste importantă pentru progresul infrastructurii de transport dintre România și Republica Moldova. Deși angajamentele sunt clare, succesul proiectului va depinde de o gestionare eficientă a contestațiilor rămase și de respectarea termenelor de proiectare și execuție. Rămâne de văzut cum va evolua sectorul de drum aflat în contestații la CNSC și dacă finanțarea europeană, prin programul SAFE, va fi suficientă pentru a susține ritmul accelerat de lucrări până în 2030.
Monitorizarea atentă a implementării și asigurarea transparenței vor fi esențiale pentru a garanta finalizarea acestui obiectiv strategic major.