Canicula extremă, El Niño și încălzirea globală converg
Pe 28 iunie 2026, România a înregistrat o zi istorică din punct de vedere termic, marcând cea mai călduroasă dată consemnată vreodată pentru această zi în 84 de stații meteorologice din țară. Această performanță negativă subliniază intensitatea valului de caniculă care a afectat vestul, centrul și nordul țării, zone aflate sub cod roșu, conform datelor furnizate de Administrația Națională de Meteorologie (ANM). Pe lângă cele 84 de recorduri zilnice de temperatură maximă, meteorologii au raportat și 12 recorduri lunare și 4 egalări ale unor recorduri deja existente, semnalând o situație excepțională.
Nici nopțile nu au adus o ameliorare, temperaturile minime rămânând neobișnuit de ridicate. Dimineața zilei de 29 iunie 2026 a adus 45 de noi recorduri termice zilnice pentru temperaturi minime, devenind cea mai caldă dimineață înregistrată vreodată pentru această dată în numeroase stații. Mai mult, au fost stabilite 6 noi recorduri lunare pentru temperaturile minime, inclusiv în zonele de deal și de munte, unde răcoarea nocturnă este de obicei o constantă. Această persistență a căldurii, atât ziua, cât și noaptea, agravează disconfortul termic și crește riscurile pentru sănătatea publică.
Aceste fenomene extreme din România nu sunt izolate, ci fac parte dintr-un context climatic global alarmant. Oceanele lumii au atins cele mai ridicate temperaturi înregistrate vreodată în luna iunie a anului 2026, cu valori care depășesc recordurile stabilite în 2023 și 2024. Potrivit Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice (C3S) și Serviciului Copernicus pentru Mediul Marin (CMEMS), temperaturile globale ale suprafeței mării (SST) au atins 20,86 °C pe 21 iunie, ușor peste valoarea de 20,83 °C observată anterior. Datele Copernicus Marine indică o valoare similară de 21,0 °C, depășind cu 0,1 °C recordurile precedente. Acest nou record global era anticipat odată cu apariția fenomenului El Niño în Pacificul ecuatorial.
Carlo Buontempo, directorul Serviciului Copernicus pentru Schimbări Climatice, a avertizat că aceste date „ar putea indica începutul unei noi faze, care ne va conduce, încă o dată, către un teritoriu necunoscut”. El a adăugat că, „cu temperaturile oceanice la aceste niveluri și El Niño la orizont, este probabil să asistăm la doborârea mai multor recorduri de temperatură în lunile următoare”. Observatorul european Copernicus Marine Service, citat de Agerpres, a anunțat că prima jumătate a anului 2026 este a doua cea mai caldă înregistrată vreodată, imediat după primele șase luni din 2024. Simon van Gennip, oceanograf la Mercator Ocean International, a declarat că „odată cu sosirea unui an El Niño (…), ne putem aștepta ca 2026 să se numere printre cei mai calzi ani înregistrați vreodată”.
Fenomenul El Niño, un ciclu climatic natural care încălzește apele de suprafață ale Oceanului Pacific tropical, este amplificat de tendința de fond a încălzirii globale, cauzată de acumularea gazelor cu efect de seră. În 2024, temperatura medie la suprafața oceanelor a atins un nivel record de 20,9 grade Celsius, conform statisticilor Copernicus. Experții preconizează că El Niño ar putea deveni, la sfârșitul anului 2026, unul dintre cele mai intense fenomene de acest gen înregistrate vreodată. Această combinație de factori are consecințe profunde asupra tiparelor meteorologice și climatului global, precum și asupra ecosistemelor marine.
Oceanele joacă un rol crucial în reglarea climei, absorbind aproximativ 90% din căldura în exces generată de activitățile umane, în special de arderea combustibililor fosili. Însă, de la începutul anului 2026, patru cincimi (82%) din suprafața oceanelor lumii au fost afectate de valuri de căldură marină, iar aproape jumătate au suferit de pe urma valurilor de căldură puternice până la extreme. Oceanul Pacific tropical și Marea Mediterană au fost cele mai afectate. Marea Mediterană, fiind o mare închisă și foarte sensibilă la schimbările atmosferice, a înregistrat valuri de căldură pe aproape întreaga sa suprafață (98%) în primul semestru al anului 2026, precum și o temperatură record în iunie 2026, de 24,34 grade Celsius. Nord-vestul Mediteranei, în special, a fost lovit de un val de căldură care a atins un vârf de intensitate record pentru această zonă, cu o diferență medie de 5,2 grade Celsius comparativ cu valorile normale, conform Institutului de Științe Marine (CSIC) din Barcelona. Acest record a fost cauzat, în mare parte, de valul de caniculă care a traversat Europa, inclusiv România.
Un ocean mai cald are efecte de amploare: menține atmosfera caldă pentru o perioadă mai lungă, furnizează energie suplimentară furtunilor și sporește evaporarea, crescând riscul de precipitații extreme și inundații. De asemenea, contribuie la creșterea nivelului mării și la topirea ghețarilor, stresând ecosistemele marine și provocând fenomene de mortalitate în masă în rândul coraliilor, aricilor de mare și moluștelor. Potrivit lui Simon van Gennip, aceste temperaturi ridicate pot „furniza energie suplimentară atmosferei”, creând „condiții favorabile” pentru apariția unor fenomene de precipitații extreme, de tipul „episoadelor mediteraneene”, care pot genera inundații devastatoare.
De ce contează
Aceste recorduri de temperatură din România și la nivel global nu sunt simple statistici, ci indicatori clari ai unei crize climatice accentuate. Pentru cetățenii români, canicula extremă și nopțile tropicale afectează sănătatea publică, crescând riscul de insolație, deshidratare și agravarea afecțiunilor cronice, în special la vârstnici și copii. Pe termen lung, aceste schimbări climatice vor influența agricultura, resursele de apă și infrastructura, impunând adaptări costisitoare. La nivel global, încălzirea oceanelor și intensificarea fenomenelor El Niño prefigurează o perioadă de instabilitate climatică crescută, cu consecințe economice și sociale semnificative, de la perturbări ale pescuitului la evenimente meteorologice extreme.
Situația actuală impune o monitorizare continuă și o adaptare rapidă. Experții Copernicus anticipează că vom asista la doborârea mai multor recorduri de temperatură în lunile următoare, iar 2026 ar putea deveni unul dintre cei mai calzi ani înregistrați vreodată. Capacitatea României de a gestiona efectele caniculei și de a se pregăti pentru fenomene meteorologice extreme, precum precipitațiile abundente care pot urma perioadelor de căldură intensă, va fi crucială.
De asemenea, este imperativă o coordonare a eforturilor la nivel european și internațional pentru a atenua impactul schimbărilor climatice și a sprijini tranziția către surse de energie mai puțin poluante, reducând emisiile de gaze cu efect de seră care amplifică aceste fenomene.