Beneficii pentru digestie și sfaturi de păstrare
Medicul primar în diabet și nutriție, Mihaela Bilic, a adus în atenția publicului două subiecte esențiale pentru o alimentație sănătoasă: importanța amidonului rezistent pentru sănătatea intestinală și modul corect de păstrare și consum al brânzeturilor. Într-o serie de postări pe Facebook, nutriționista a demontat mituri și a oferit sfaturi practice, subliniind că anumite alimente, consumate corect, pot aduce multiple beneficii organismului, de la îmbunătățirea digestiei până la controlul greutății.
Potrivit Mihaelei Bilic, amidonul rezistent este un carbohidrat esențial care hrănește bacteriile benefice din intestin, contribuind la o microbiotă sănătoasă. Această formă de amidon se obține prin fierberea și apoi răcirea unor alimente precum cartofii, orezul sau pastele făinoase. Procesul de răcire determină recristalizarea amidonului, transformându-l într-o substanță rezistentă la digestie, cu un puternic efect prebiotic. Exemple concrete includ salata orientală, orezul de la sushi și salata de paste, dar și bananele verzi.
Specialista subliniază că alimentele consumate reci, care conțin amidon rezistent, nu doar că hrănesc flora microbiană, dar și "îngrașă mai puțin" decât aceleași alimente consumate calde, deoarece numărul de calorii absorbite scade. Acest aspect este crucial pentru persoanele care își monitorizează greutatea, oferind o perspectivă nouă asupra consumului de carbohidrați. Prebioticele, definite de Bilic ca glucide cu lanț scurt sau fibre alimentare nedigerabile, sunt combustibilul principal pentru bacteriile bune din intestin. Pe lângă amidonul rezistent, alte surse de prebiotice includ liliaceele (praz, sparanghel) și asteraceele (andive, anghinare), precum și alcoolii de zahăr, cum ar fi xilitolul din guma de mestecat. Aceste substanțe ajung în colon, unde sunt fermentate de flora microbiană, susținând un echilibru benefic.
Pe lângă discuția despre amidonul rezistent, Mihaela Bilic a abordat și greșelile frecvente în păstrarea brânzeturilor, un aliment versatil și apreciat în bucătăria românească. Ea a atras atenția că mulți români depozitează brânza incorect, în pungi sau folie de plastic, ceea ce duce la acumularea umezelii, alterarea gustului, schimbarea texturii și favorizarea apariției mucegaiului. În schimb, nutriționista recomandă utilizarea hârtiei cerate, care permite brânzei să „respire” și îi menține prospețimea pentru o perioadă mai lungă.
Locul de depozitare în frigider este, de asemenea, important. Bilic sfătuiește păstrarea brânzei în compartimentul destinat legumelor, unde temperatura și nivelul de umiditate sunt mai potrivite pentru a preveni uscarea și a conserva calitățile produsului. În plus, pentru a savura pe deplin aroma brânzei, este indicat ca aceasta să fie scoasă din frigider cu puțin timp înainte de masă, permițându-i să ajungă la temperatura camerei. Răzuirea brânzei chiar înainte de consum este o altă recomandare, deoarece expunerea la aer poate duce la oxidare și la alterarea gustului și prospețimii. Un aspect adesea ignorat este consumul cojii brânzeturilor și a cașcavalului, care, în majoritatea cazurilor, este comestibilă și chiar concentrează aroma, cu excepția sortimentelor acoperite cu ceară. În cazul brânzeturilor cu mucegai nobil, crusta este considerată cea mai gustoasă parte.
Mihaela Bilic a subliniat și importanța cantității, avertizând că "într-un kilogram de brânză sunt concentrate proteinele și grăsimea din 6-7 litri de lapte, plus multă sare." Ea recomandă o porție de 30-50g pentru cașcaval și 80-100g pentru telemea, pentru a evita excesele. Aceste sfaturi vin în contextul unei preocupări generale pentru sănătate și alimentație echilibrată, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS) din 2023, care arată o creștere a interesului românilor pentru produsele alimentare cu beneficii funcționale. Comparativ cu media europeană, unde consumul de alimente probiotice și prebiotice a crescut cu aproximativ 15% în ultimii cinci ani, România începe să recupereze, cu o creștere de 10% în același interval, conform Eurostat 2024.
Aceste recomandări ale Mihaelei Bilic sunt relevante nu doar pentru sănătatea individuală, ci și pentru înțelegerea mai profundă a modului în care alimentele interacționează cu organismul. Diferențele de opinie sau de abordare în nutriție sunt comune, însă consensul general al experților, inclusiv al Societății Române de Nutriție, susține importanța fibrelor și prebioticelor pentru sănătatea digestivă. Este esențial să se facă distincția între mituri și informații validate științific, mai ales într-o eră a abundenței informaționale, adesea contradictorii. De exemplu, în timp ce unii nutriționiști pot recomanda restricții drastice de carbohidrați, Bilic subliniază că nu toți carbohidrații îngrașă, ci este crucială calitatea și modul de preparare a acestora.
De ce contează
Înțelegerea conceptelor de amidon rezistent și prebiotice, alături de aplicarea unor reguli simple de păstrare a alimentelor, poate avea un impact semnificativ asupra sănătății digestive și a gestionării greutății. Consumatorii pot face alegeri alimentare mai informate, transformând alimente considerate "interzise" în opțiuni sănătoase, prin simple modificări de preparare. Aceste sfaturi contribuie la o mai bună calitate a vieții, reducând riscul unor afecțiuni digestive și promovând un stil de viață echilibrat, conform principiilor nutriției moderne.
În viitor, se anticipează o creștere a cercetărilor privind impactul microbiotei intestinale asupra sănătății generale și a bolilor cronice. Recomandările nutriționiștilor precum Mihaela Bilic vor continua să evolueze pe măsură ce noi studii apar. Este posibil ca pe piață să apară mai multe produse alimentare îmbogățite cu amidon rezistent sau prebiotice, iar educația publică în acest domeniu va deveni și mai importantă.
Consumatorii sunt încurajați să rămână informați și să consulte specialiști pentru o abordare personalizată a dietei, adaptată nevoilor individuale și stării de sănătate.