Măsuri excepționale pentru Bacalaureatul 2026
Miercuri, 1 iulie 2026, aproximativ 131.000 de absolvenți de liceu din România au susținut proba obligatorie a profilului la examenul național de Bacalaureat 2026, alegând între Matematică și Istorie. Desfășurarea examenului a fost marcată de condiții meteorologice extreme, incluzând furtuni puternice care au afectat transportul în mai multe regiuni și o amânare precedentă cauzată de un cod roșu de caniculă. „În situații excepționale, când copilul nu ajunge la probă din motive care nu-i sunt imputabile, avem varianta subiectului de rezervă, care se dă la ora 13:00,” a declarat Sorin Ion, secretar de stat în Ministerul Educației, pentru Libertatea.ro, subliniind adaptabilitatea sistemului în fața unor provocări neprevăzute.
Proba la Matematică a fost susținută de absolvenții filierei teoretice (profil real) și cei de la filiera tehnologică, în timp ce elevii de la profilul uman au dat examenul la Istorie. Examenul a început la ora 9:00, candidații având la dispoziție trei ore pentru rezolvarea subiectelor. O noutate semnificativă a fost decizia Ministerului Educației de a permite elevilor afectați de furtuni să susțină proba la ora 13:00, folosind subiecte de rezervă. Această măsură a fost implementată pentru a compensa dificultățile de transport cauzate de drumuri blocate, localități izolate și probleme de alimentare cu energie electrică, asigurând șanse egale tuturor candidaților, conform unui anunț al ministrului Educației și Cercetării, Mihai Dimian.
Această adaptare a calendarului vine după o altă modificare fără precedent: amânarea probei programate inițial pentru 30 iunie din cauza unui cod roșu de caniculă. A fost pentru prima dată când o probă scrisă a Bacalaureatului a fost reprogramată din cauza temperaturilor extreme, reflectând impactul tot mai mare al fenomenelor meteo asupra evenimentelor naționale majore. Decizia de a nu amâna examenul la nivel național, ci de a oferi o soluție individualizată, a fost justificată prin complexitatea logistică a unei reprogramări generale, așa cum a explicat secretarul de stat Sorin Ion.
Subiectele la Matematică au fost considerate echilibrate de către profesorul Mădălin Ghiuler de la Liceul cu Program Sportiv Focșani. Acesta a menționat că subiectele au acoperit exerciții cu numere imaginare, funcții, ecuații cu radicali, determinarea submulțimilor și trigonometrie la Subiectul I. Subiectul al II-lea a inclus un sistem de ecuații cu matrice, iar Subiectul al III-lea a vizat probleme bazate pe funcții și proprietățile acestora. Profesorul Ghiuler a apreciat că exercițiul referitor la legea de compoziție ar fi putut face diferența între notele foarte mari, în timp ce calculul unei integrale a fost o cerință clasică, familiară elevilor bine pregătiți. În general, subiectele au fost „frumoase pentru nota 9”.
La Istorie, subiectele au explorat teme variate din programa școlară. Subiectul I a solicitat analiza unor texte despre Convenția de la Paris din 1858, Unirea Principatelor și domnia lui Alexandru Ioan Cuza. Subiectul al II-lea a fost dedicat întemeierii și consolidării Moldovei în Evul Mediu, cu referiri la figuri istorice precum Dragoș, Bogdan, Lațcu și Petru I Mușat, cerând și un răspuns argumentativ despre participarea românilor la luptele antiotomane din secolul al XV-lea. Subiectul al III-lea a constat într-un eseu despre evoluția politică a României în a doua jumătate a secolului al XX-lea, abordând aspecte precum Constituția stalinistă, politica externă (1955-1969), practicile politice (1970-1988) și evoluția democrației post-comuniste (1990-1997).
În comparație cu alte sisteme educaționale europene, flexibilitatea arătată de Ministerul Educației din România în gestionarea situațiilor excepționale, precum cele meteorologice, este un aspect notabil. De exemplu, în țări precum Franța sau Germania, procedurile de amânare sau de oferire a subiectelor de rezervă sunt mult mai rigide și rareori aplicate la scară largă pentru condiții meteo. Această abordare românească, deși ad hoc, demonstrează o preocupare pentru echitatea examenului în condiții de criză, chiar dacă ora de începere a examenului nu a putut fi modificată la nivel național, creând astfel o diferență între candidați în ceea ce privește momentul susținerii probei în aceeași zi.
De ce contează
Aceste ajustări de ultim moment la calendarul Bacalaureatului 2026 subliniază vulnerabilitatea sistemului educațional în fața schimbărilor climatice și a fenomenelor meteo extreme. Capacitatea Ministerului Educației de a reacționa rapid, oferind soluții alternative precum subiectele de rezervă, este crucială pentru a asigura echitatea și integritatea examenului pentru toți elevii. Pe termen lung, aceste evenimente ar putea determina o regândire a planificării examenelor naționale, incluzând scenarii de urgență mai robuste și o infrastructură mai rezilientă pentru centrele de examen, având în vedere creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme în România și la nivel global. Această experiență va servi, probabil, ca un precedent important pentru viitoarele ediții ale examenului.
După proba obligatorie a profilului, calendarul Bacalaureatului 2026 continuă cu proba scrisă la alegere a profilului și specializării pe 2 iulie. Pe 3 iulie este programată proba scrisă la Limba și literatura maternă pentru absolvenții care aparțin minorităților naționale. Rezultatele inițiale vor fi afișate pe 7 iulie, până la ora 12:00, urmate de vizualizarea lucrărilor și depunerea contestațiilor în aceeași zi, între orele 14:00 și 18:00, și continuând pe 8 și 9 iulie. Soluționarea contestațiilor va avea loc în perioada 9–10 iulie, iar rezultatele finale ale examenului național de Bacalaureat 2026 vor fi afișate pe 13 iulie.
Rămâne de văzut dacă flexibilitatea adoptată va influența percepția publică asupra rigorii examenului și cum vor fi gestionate eventualele situații similare în viitor, având în vedere că fenomenele meteorologice extreme devin tot mai frecvente.