Explicațiile Apa Nova după inundațiile din Capitală
Ploile torențiale care au lovit Bucureștiul în noaptea de marți spre miercuri, 30 iunie spre 1 iulie 2026, au reprezentat un eveniment meteorologic extrem, clasificat statistic ca având o frecvență de aproximativ o dată la 40 de ani. Această declarație a fost făcută de Alexandru Moldovan, directorul general adjunct al Apa Nova, care a subliniat că intensitatea precipitațiilor a depășit semnificativ capacitatea proiectată a rețelei de canalizare a Capitalei. „Tocmai de aceea, ploaia din noaptea de marți spre miercuri poate fi încadrată, potrivit criteriilor actuale de proiectare, în categoria evenimentelor care apar statistic aproximativ o dată la 40 de ani”, a declarat Moldovan pentru SpotMedia.ro.
Rețeaua de canalizare a Bucureștiului este un sistem complex, cu peste 2.300 de kilometri de conducte și canale colectoare, care transportă atât apele uzate menajere, cât și apa de ploaie colectată prin gurile stradale de scurgere. Toate aceste ape converg către o casetă colectoare subterană, o structură impresionantă de aproximativ 18 kilometri lungime, aproape patru metri lățime și, pe alocuri, până la 3,5 metri adâncime. Din această casetă, apa este dirijată către stația de epurare de la Glina, unde este tratată înainte de a fi deversată în râul Dâmbovița.
Potrivit lui Alexandru Moldovan, cantitatea de precipitații înregistrată în zona Știrbei Vodă a fost de 120,8 litri pe metru pătrat într-un interval de doar un sfert de oră. Deși această cantitate ar putea fi preluată în condiții normale de sistem, viteza extremă cu care a căzut a suprasolicitat rețeaua. Această problemă nu este unică Bucureștiului; multe orașe europene se confruntă cu provocări similare în gestionarea ploilor torențiale, mai ales în contextul schimbărilor climatice care duc la fenomene meteo din ce în ce mai intense și imprevizibile.
Directorul Apa Nova a explicat că inundațiile nu afectează uniform toate zonele Capitalei. Acumulările de apă sunt mai frecvente în zonele depresionare ale orașului, cum ar fi Tineretului – Văcărești, unde topografia naturală favorizează colectarea apei. Pentru aceste zone, soluția identificată este construirea de bazine de retenție. „Acumulări de apă – în astfel de condiții – apar mai frecvent în zonele depresionare ale orașului, cum ar fi Tineretului – Văcărești, unde este nevoie de un bazin de retenție pe care l-am început deja”, a afirmat Moldovan.
Oficialul Apa Nova a subliniat că rețeaua de canalizare nu este proiectată pentru a preveni absolut orice acumulare de apă, indiferent de intensitatea ploii. O redimensionare completă a întregii rețele ar implica investiții financiare masive, care ar trebui suportate exclusiv din tariful plătit de consumatori. Din punct de vedere economic, o astfel de abordare nu s-ar justifica pentru evenimente meteorologice excepționale. Astfel, inundațiile, în special cele similare cu cele din noaptea precedentă, nu pot fi complet evitate.
În loc de o redimensionare generală, Apa Nova se concentrează pe intervenții punctuale în zonele cele mai vulnerabile. Acestea includ redimensionarea conductelor și colectoarelor unde capacitatea este insuficientă, construirea de bazine de retenție pentru stocarea temporară a apei în timpul ploilor torențiale, realizarea de noi conexiuni între colectoare pentru o distribuție mai eficientă a debitelor și crearea de noi trasee de evacuare către caseta colectoare. Un program de investiții de aproximativ 230 de milioane de euro este în derulare, planificat pe o perioadă de 11 ani. „După 2 ani de documentații, am început să lucrăm la un bazin în zona Tineretului, depresionară, pentru retenția apei de ploaie”, a precizat Alexandru Moldovan. Proiecte similare sunt luate în calcul și în zona Văcărești, în zona Luncilor din Sectorul 3, în zona 1 Decembrie, precum și construirea unor bazine de retenție în zona Izvor și Operă-Eroilor.
Un caz specific de inundație care a atras atenția a fost cel din Pasajul Poligrafiei, unde mai multe autoturisme au fost acoperite de apă. Alexandru Moldovan a explicat că acolo există o stație de pompare reabilitată anul trecut, care în mod normal ar fi trebuit să funcționeze fără probleme. Cu toate acestea, în timpul furtunii, a intervenit o fluctuație de tensiune care a oprit pompele pentru câteva minute. „La ora 1.30 au văzut colegii mei pe SCADA că sunt probleme cu pompele”, a declarat Moldovan. În acest scurt interval, camera tehnică s-a umplut cu apă, inundând tabloul electric și împiedicând repornirea manuală sau automată a pompelor. Acest incident subliniază vulnerabilitatea infrastructurii chiar și după modernizări, în fața unor fenomene extreme combinate cu defecțiuni tehnice neprevăzute.
De altfel, inundațiile nu au afectat doar infrastructura rutieră, ci și clădiri publice. Stația de metrou Piața Victoriei 2 a fost închisă temporar, fiind inundată cu 7 milioane de litri de apă, iar sediul Trezoreriei Municipiului București a suferit, de asemenea, pagube semnificative, cu dosare, calculatoare și echipamente afectate de apa infiltrată. Primarul general Ciprian Ciucu a anunțat că există deja un plan pentru a limita riscurile de inundație, fără a oferi detalii suplimentare la momentul relatărilor.
De ce contează
Aceste inundații repetate subliniază urgența modernizării infrastructurii de canalizare a Bucureștiului, în contextul schimbărilor climatice care aduc fenomene meteo extreme tot mai des. Frecvența evenimentelor de tipul „o dată la 40 de ani” poate crește, iar impactul economic și social asupra cetățenilor și afacerilor este semnificativ. Investițiile Apa Nova, deși substanțiale, trebuie accelerate și completate de o viziune strategică la nivel municipal pentru a proteja Capitala de viitoarele intemperii. Capacitatea de reziliență a orașului depinde de adaptarea rapidă la noile realități climatice și de coordonarea eforturilor între toți actorii implicați.
Concluzie Situația din București, marcată de inundațiile severe din noaptea de marți spre miercuri, ridică întrebări fundamentale despre pregătirea orașului în fața fenomenelor meteorologice extreme. Declarațiile directorului Apa Nova, Alexandru Moldovan, confirmă că rețeaua actuală, deși vastă, nu poate face față intensității neobișnuite a ploilor. Planurile de investiții ale Apa Nova, în valoare de 230 de milioane de euro, și proiectele punctuale de bazine de retenție sunt pași importanți, dar implementarea rapidă și extinderea acestora sunt esențiale. Rămâne de văzut cum va evolua colaborarea dintre Apa Nova și autoritățile locale pentru a asigura o soluție durabilă și eficientă, care să minimizeze impactul viitoarelor ploi torențiale asupra Capitalei și a locuitorilor săi.
Monitorizarea constantă și adaptarea planurilor la noile provocări climatice vor fi cruciale în anii următori.