Vizită tensionată în zona de securitate israeliană
Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a efectuat marți, 30 iunie 2026, o vizită în sudul Libanului, în zona de securitate controlată de armata israeliană (Tsahal), afirmând că trupele israeliene vor rămâne acolo atâta timp cât Hezbollahul pro-iranian va continua să reprezinte o amenințare la adresa Israelului. Declarația sa, „Poziția noastră este clară: nu vom părăsi sudul Libanului atât timp cât amenințarea nu va dispărea. Și atât timp cât Hezbollah, înarmat, va fi prezent aici și ne va amenința, vom rămâne aici”, subliniază o schimbare de paradigmă în politica de securitate israeliană, conform relatărilor RFI.
Această vizită, prima a premierului israelian într-un teritoriu aflat sub ocupație militară după încheierea unui armistițiu mediat de SUA, survine la scurt timp după ce Israelul și Libanul au ajuns la un acord vineri, 27 iunie 2026, prin care Israelul a cedat două zone înapoi armatei libaneze. Cu toate acestea, Netanyahu a transmis un mesaj ferm soldaților Tsahal, în prezența ministrului Apărării, Israel Katz, și a șefului adjunct al Statului Major: „Dacă identificați o amenințare la adresa securității voastre, a vieții voastre sau a camarazilor voștri, acționați. Nu așteptați. Este o directivă de fier.”
Mesajul premierului israelian este adresat direct Iranului și Hezbollahului, subliniind că granița de nord a Israelului nu trebuie să redevină o bază avansată pentru organizația șiită. Israelul condiționează orice retragere din sudul Libanului de îndepărtarea efectivă a Hezbollahului și de dispariția amenințării reprezentate de acesta. Netanyahu a menționat că, în trecut, Hezbollah deținea 150.000 de rachete și proiectile, cea mai mare concentrație din lume, iar acum ar mai fi rămas doar aproximativ 8% din acest arsenal, deși cifra rămâne „semnificativă”. Acesta a adăugat că aproximativ 9.000 de teroriști au fost „eliminați”, sute dintre aceștia în ultimele săptămâni.
Crearea unor „zone tampon, zone de securitate, nu de partea noastră a frontierei, ci de partea lor” reprezintă o schimbare fundamentală de mentalitate, potrivit premierului. Aceasta înseamnă că Israelul nu va permite unei „armate de teroriști” să se instaleze la granița sa, ci îi va ține la distanță, distrugând tot ceea ce le-a servit drept mijloc de atac, atât la suprafață, cât și sub pământ, inclusiv tuneluri și tabere teroriste. Această strategie a fost aplicată și în Fâșia Gaza, a precizat Netanyahu.
În discursul său, Netanyahu a abordat și alte aspecte ale politicii externe și interne israeliene. El a reafirmat că „Războiul nu s-a încheiat niciodată”, subliniind necesitatea unei forțe militare puternice în Orientul Mijlociu. Premierul a declarat că Israelul a atacat Iranul de două ori pentru a se salva de la distrugere și nu exclude o a treia intervenție dacă va fi necesar. Această declarație este semnificativă în contextul tensiunilor regionale în creștere și a programului nuclear iranian.
Pe plan intern, Netanyahu a sugerat că „migrația voluntară” a palestinienilor din Fâșia Gaza rămâne o opțiune, o declarație controversată care a generat critici internaționale. El a reiterat poziția conform căreia „Israel este un stat-națiune al poporului evreu” și că „niciun stat palestinian nu va exista aici”, promițând că „oricine a participat la masacrul de la 7 octombrie 2023 va fi ucis”. Aceste afirmații contrastează cu viziunea soluției celor două state, promovată de majoritatea comunității internaționale și de Uniunea Europeană.
Premierul israelian a criticat dur și Turcia, afirmând că președintele Erdogan „vorbește despre cum vrea să distrugă Israelul și să preia controlul asupra Ierusalimului, din nou”. Netanyahu a avertizat că „cei 400 de ani de dominație otomană s-au terminat” și că „astăzi, aici este un Stat Israel puternic. Ar trebui să se calmeze. Nu vom permite nimănui să ne amenințe existența și securitatea”. Tensiunile dintre Israel și Turcia au escaladat în ultimii ani, pe fondul pozițiilor divergente privind conflictul israeliano-palestinian și a acuzațiilor reciproce.
În ceea ce privește relația cu Statele Unite, Netanyahu și-a exprimat dorința ca Israelul să nu mai primească ajutor financiar din partea SUA, argumentând că economia israeliană nu mai este „o economie mică” și că țara se poate finanța singură, proces pe care dorește să-l înceapă chiar din acest an. Potrivit datelor din 2024, Israelul a primit peste 3,3 miliarde de dolari anual în asistență militară din partea SUA, o sumă esențială pentru apărarea sa. Renunțarea la acest ajutor ar marca o schimbare majoră în relațiile bilaterale. În plan politic intern, Netanyahu a declarat că va face „orice pentru a câștiga” alegerile parlamentare din 27 octombrie 2026, subliniind importanța menținerii la putere.
De ce contează
Declarațiile lui Benjamin Netanyahu din sudul Libanului au implicații majore pentru stabilitatea regională și politica externă a Israelului. Menținerea unei prezențe militare israeliene în Liban, condiționată de dezarmarea Hezbollahului, creează premisele unei escaladări continue, ignorând parțial armistițiul recent. Aceasta ar putea destabiliza și mai mult Libanul, deja fragil, și ar putea atrage Iranul într-un conflict direct. Pe plan intern, pozițiile radicale privind Gaza și statul palestinian, alături de dorința de a renunța la ajutorul american, indică o orientare spre o politică externă mai independentă, dar potențial mai izolată. Alegerile din 2026 vor fi cruciale pentru direcția viitoare a Israelului.
În concluzie, vizita lui Netanyahu în sudul Libanului și declarațiile sale ferme subliniază o abordare intransigentă a securității israeliene, bazată pe acțiune preventivă și pe crearea de zone tampon. Deși armistițiul cu Libanul a fost încheiat, cerința de dezarmare a Hezbollahului rămâne o condiție sine qua non pentru o retragere, ceea ce menține tensiunile la cote înalte. Pe termen lung, această strategie ar putea consolida securitatea Israelului pe termen scurt, dar riscă să perpetueze conflictul regional și să sporească izolarea diplomatică.
Rămâne de văzut cum va reacționa comunitatea internațională și, în special, Statele Unite, la aceste declarații și la eventualele acțiuni viitoare ale Israelului, mai ales în contextul alegerilor parlamentare din 2026 și al dorinței de autonomie financiară față de Washington.