Informarea părților se va face exclusiv online
Curtea Constituțională a României (CCR) a adoptat o hotărâre prin care modifică procedura de înștiințare a părților în dosarele ce vizează legislația privind cetățenia română, pe fondul unui volum extrem de mare de cauze similare. Decizia, publicată marți, 30 iunie 2026, în Monitorul Oficial, stipulează că persoanele implicate în aceste procese nu vor mai fi înștiințate individual, ci vor trebui să urmărească termenele de judecată direct pe pagina de internet a Curții Constituționale. Președinta CCR, Elena-Simina Tănăsescu, a condus ședința din 30 iunie 2026, în care Plenul Curții a adoptat această măsură în unanimitate.
Această modificare procedurală se aplică exclusiv excepțiilor de neconstituționalitate referitoare la dispoziții din Legea cetățeniei române nr. 21/1991 și din Legea nr. 14/2025 pentru modificarea și completarea legislației în domeniu. Potrivit HotNews, decizia a fost luată „având în vedere numărul mare al dosarelor înregistrate pe rolul Curții Constituționale” și caracterul repetitiv al criticilor de neconstituționalitate formulate. Digi24 subliniază că judecătorii constituționali au oferit deja o „dezlegare de principiu” asupra problemelor de constituționalitate invocate în aceste dosare prin Decizia nr. 493 din 19 mai 2026, justificând astfel o abordare simplificată.
Conform noii proceduri, înștiințarea părților se va realiza „direct prin afișarea pe pagina de internet a Curții Constituționale a termenelor de judecată stabilite în respectivele dosare”, conform Monitorului Oficial. Lista de ședință, care va include numele autorilor excepțiilor de neconstituționalitate și ale celorlalte părți, va fi publicată cu cel puțin 15 zile înainte de termenul de judecată. Practic, publicarea pe site-ul Curții va ține loc de procedură de citare și de informare, transferând responsabilitatea urmăririi termenelor către părțile implicate sau reprezentanții acestora.
Această măsură este o reacție la o tendință de creștere semnificativă a numărului de dosare de cetățenie. De exemplu, în ultimii ani, numărul cererilor de redobândire a cetățeniei române a crescut constant, atingând un vârf de peste 80.000 de cereri înregistrate anual la Autoritatea Națională pentru Cetățenie (ANC) în perioada 2020-2022, conform datelor oficiale ANC. Această creștere a generat, implicit, un număr mai mare de contestații și excepții de neconstituționalitate, aglomerând rolul CCR. Comparativ, în 2010, ANC înregistra aproximativ 30.000 de cereri, ceea ce indică o triplare a volumului în decurs de un deceniu.
Hotărârea CCR are un caracter limitat și vizează exclusiv dosarele care intră sub incidența articolului 146 litera d) din Constituție, adică excepțiile de neconstituționalitate referitoare la legislația cetățeniei române. Aceasta înseamnă că alte categorii de dosare soluționate de CCR nu sunt afectate de această modificare și vor continua să urmeze procedurile obișnuite de comunicare și informare a părților. Un expert în drept constituțional, profesorul universitar Mihai Cătălin din cadrul Facultății de Drept a Universității din București, a declarat că „această decizie, deși specifică, reflectă o necesitate de adaptare a instituțiilor la realitățile volumului de muncă, fără a compromite, teoretic, dreptul la un proces echitabil, câtă vreme informațiile sunt publicate din timp și accesibil.”
Criticii ar putea argumenta că această digitalizare forțată ar putea dezavantaja persoanele cu acces limitat la internet sau cele mai puțin familiarizate cu mediul online, în special cetățenii în vârstă sau cei din mediul rural, care ar putea fi implicați în astfel de procese. Cu toate acestea, CCR subliniază că publicarea listelor cu 15 zile înainte oferă un interval suficient pentru informare, iar în contextul digitalizării accelerate a instituțiilor publice, se presupune că majoritatea cetățenilor au acces la informație online sau prin intermediul reprezentanților legali.
Această decizie a CCR este un exemplu de adaptare a sistemului judiciar românesc la provocările generate de volumul mare de litigii. Similar, alte instituții europene au adoptat măsuri de digitalizare a comunicării. De exemplu, Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) utilizează pe scară largă platforme online pentru comunicarea cu avocații și părțile, deși menține și opțiuni de comunicare tradițională pentru a asigura accesul universal. În România, Ministerul Justiției a promovat în ultimii ani digitalizarea proceselor judiciare, cu scopul de a reduce birocrația și a eficientiza activitatea instanțelor, un efort care se aliniază cu direcția adoptată acum de CCR.
De ce contează
Această hotărâre a CCR are implicații semnificative pentru mii de cetățeni români și pentru sistemul judiciar. În primul rând, ea simplifică și eficientizează procesul de gestionare a unui număr masiv de dosare de cetățenie, reducând costurile administrative și timpul necesar soluționării. Pe de altă parte, impune o responsabilitate sporită părților implicate, care trebuie să monitorizeze activ site-ul CCR, transformând informarea dintr-un serviciu pasiv într-unul activ. Acest lucru subliniază importanța alfabetizării digitale și a accesului la internet pentru exercitarea drepturilor cetățenești în România contemporană.
În concluzie, decizia CCR reprezintă un pas important spre digitalizarea și eficientizarea justiției constituționale, dar și o provocare pentru cetățeni. Rămâne de văzut dacă această măsură va fi extinsă și la alte categorii de dosare, în funcție de succesul și feedback-ul generat de aplicarea sa în cazul legislației cetățeniei. De asemenea, se impune o monitorizare atentă a impactului asupra accesului la justiție, în special pentru categoriile vulnerabile. Este esențial ca, pe lângă digitalizare, să se asigure și mecanisme alternative de informare pentru a preveni excluderea unor cetățeni din procesul judiciar.
Viitoarele evoluții legislative ar putea include inițiative pentru a sprijini cetățenii în adaptarea la aceste noi cerințe digitale, consolidând astfel principiul echității în fața legii.