Bucureștiul adoptă conceptul de "oraș-burete"
Primarul General al Capitalei, Ciprian Ciucu, a anunțat miercuri, 1 iulie 2026, propuneri ambițioase pentru a combate inundațiile repetate din București, inclusiv construirea a două bazine mari de retenție sub Parcurile Izvor și Operă. Aceste măsuri vin în contextul în care Bucureștiul a fost lovit recent de furtuni violente, care au transformat străzile în râuri și au perturbat grav viața orașului. Edilul a subliniat că infrastructura actuală de canalizare nu mai face față regimului de precipitații, iar dezvoltarea urbană a făcut ca aproximativ 75% din suprafața orașului să fie impermeabilă, conform declarațiilor sale.
„Actuala infrastructură de canalizare și de preluare a apelor pluviale are multe limite: nu a fost proiectată pentru astfel de fenomene meteorologice. Bucureștiul a ajuns 75% impermeabil (…), din cauza dezvoltării și a neaplicării unor metode și tehnici de construcție care să permită permeabilitatea apei”, a transmis Ciucu, evidențiind o problemă structurală majoră. Această situație, agravată de schimbările climatice care aduc ploi torențiale tot mai frecvente, impune soluții inovatoare și investiții semnificative.
Principala propunere a Primarului General este construirea a două bazine de retenție de mare capacitate. Unul ar urma să fie amplasat sub Parcul Izvor, iar celălalt sub Parcul Operei. Aceste structuri subterane ar avea rolul de a prelua volumele masive de apă în timpul averselor torențiale și de a le elibera treptat în râul Dâmbovița. „În loc să scoatem apa pe stradă, cum se întâmplă acum, trebuie să construim în amonte două bazine de retenție mari, care să descarce treptat apa în râul Dâmbovița (în funcție de viitură) și să o rețină pentru perioadele secetoase, pentru irigații”, a explicat Ciucu, subliniind dublul beneficiu al acestor investiții: prevenirea inundațiilor și conservarea apei.
Aceste investiții ar reduce semnificativ vârfurile de viitură și ar diminua presiunea exercitată asupra sistemului existent de canalizare. Primarul General a menționat că a purtat discuții intense cu Apa Nova, operatorul rețelei de apă și canalizare din București, în ultimele luni, pentru a identifica soluțiile optime și a stabili planul de investiții. „Avem deja un plan și soluții pentru finanțarea acestor investiții. Dădusem deja dispoziție Direcției de Servicii Publice din PMB să organizeze comisiile comune cu Apa Nova pentru a discuta planul asumat de investiții. L-am ales pe cel maximal”, a declarat Ciucu, indicând o abordare comprehensivă și proactivă.
Pe lângă cele două bazine principale, Primăria Municipiului București, în colaborare cu Apa Nova, lucrează deja la studiul de fezabilitate pentru un al treilea bazin de retenție, planificat a fi construit sub parcarea de la intrarea în Parcul Carol. Acesta ar fi destinat preluării apelor provenite din zona de deal, având ca scop reducerea riscului de inundații în cartierele învecinate. Această măsură complementară demonstrează o strategie pe mai multe paliere, adresând nevoile specifice ale diferitelor zone ale orașului. „Ideea de bază este că, mai ales în zonele depresionare, apa de ploaie trebuie dusă în Dâmbovița, și nu în canalizare. Canalizarea nu face față. Acestea sunt soluțiile realiste pentru a limita riscurile de inundație în București”, a reiterat primarul.
Un alt pilon al strategiei Primăriei Capitalei este implementarea conceptului de „oraș-burete” în toate proiectele publice. Acest concept, preluat din experiența altor metropole europene, vizează creșterea suprafețelor permeabile și o mai bună absorbție a apei de ploaie direct la nivelul solului, prin soluții precum acoperișuri verzi, pavaje permeabile și zone verzi extinse. Ciucu a precizat că aceste măsuri vor fi implementate în strânsă colaborare cu primăriile de sector, asigurând o abordare coordonată la nivelul întregului oraș. Această viziune este crucială, având în vedere că, potrivit datelor din 2026, 75% din suprafața Bucureștiului este impermeabilă, un procent mult mai mare decât media europeană, unde orașe precum Berlin sau Copenhaga au implementat de decenii soluții de management al apelor pluviale.
Anunțul Primarului General vine la scurt timp după o furtună violentă care a lovit Bucureștiul marți, 30 iunie 2026, și în noaptea următoare, provocând inundații extinse și perturbări majore ale circulației. În aproximativ 10 ore, au căzut aproape 70 de litri de apă pe metrul pătrat, o cantitate excepțională, care a dus la inundarea mai multor străzi, pasaje și chiar stații de metrou. Fenomenele meteo extreme sunt în creștere la nivel global, iar Bucureștiul nu face excepție. Conform datelor ANM din ultimii 5 ani, frecvența și intensitatea ploilor torențiale au crescut cu peste 20% în regiunea Munteniei, punând o presiune fără precedent asupra infrastructurii urbane.
Pentru miercuri, 1 iulie 2026, și joi, 2 iulie 2026, Capitala se află sub o nouă avertizare Cod Portocaliu emisă de ANM, valabilă de miercuri, ora 15:00, până joi, ora 06:00. Meteorologii prognozează vijelii puternice, averse torențiale, grindină și descărcări electrice frecvente, ceea ce subliniază urgența adoptării măsurilor propuse. În acest context, Primarul General le-a recomandat bucureștenilor să evite deplasările pe durata fenomenelor meteo severe și să se ferească de zonele cu arbori, pentru a preveni accidentele. „Este foarte important ca oamenii să nu iasă din case sau din incinte, în această perioadă, și să evite zonele cu copaci”, a transmis edilul Capitalei, punând accent pe siguranța cetățenilor.
De ce contează
Aceste propuneri sunt vitale pentru București, un oraș tot mai vulnerabil la schimbările climatice. Inundațiile nu doar că provoacă pagube materiale semnificative și perturbă transportul, dar pun în pericol și viețile cetățenilor. Investițiile în bazine de retenție și adoptarea conceptului de „oraș-burete” ar asigura o gestionare mai eficientă a apelor pluviale, transformând o amenințare într-o resursă potențială pentru irigații. Implementarea acestor soluții ar putea reduce costurile pe termen lung asociate cu reparațiile infrastructurii și ar îmbunătăți calitatea vieții urbane.
Implementarea acestor soluții complexe necesită o colaborare strânsă între Primăria Generală, primăriile de sector și Apa Nova, precum și o finanțare substanțială, posibil și din fonduri europene. Studiile de fezabilitate și proiectele tehnice sunt etape cruciale care trebuie finalizate rapid. De asemenea, implicarea comunității și o campanie de conștientizare privind responsabilitatea individuală în gestionarea apelor pluviale (de exemplu, prin amenajarea de grădini pluviale la nivel privat) ar putea completa eforturile autorităților.
Rămâne de văzut cât de rapid vor avansa aceste proiecte și dacă vor reuși să transforme Bucureștiul într-un oraș rezilient în fața provocărilor climatice viitoare.