Eforturi consolidate pentru prevenirea și combaterea fraudei
România a lansat marți, 30 iunie 2026, la București, noua Strategie Națională Antifraudă 2026-2030, un document strategic esențial menit să consolideze eforturile instituționale în prevenirea și combaterea fraudei, în special celei care afectează fondurile europene. Anunțul a fost făcut de Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, care a subliniat importanța unei abordări integrate pentru a proteja bugetul național și european. „Această strategie reprezintă un pas decisiv în angajamentul nostru de a asigura integritatea cheltuirii fondurilor publice și europene, consolidând un cadru de guvernanță eficient și transparent”, a declarat Boloș în cadrul conferinței de lansare.
Noua strategie, elaborată sub coordonarea Ministerului Finanțelor, vizează reducerea incidenței fraudelor prin măsuri preventive robuste și prin îmbunătățirea capacității de detectare și investigare. Potrivit datelor prezentate de Autoritatea de Audit din cadrul Curții de Conturi a României, în perioada 2014-2020, rata de eroare în gestionarea fondurilor europene a fost estimată la aproximativ 2,8%, cu un impact financiar semnificativ. Deși această cifră este sub media europeană de 3,5% raportată de OLAF pentru aceeași perioadă, oficialii români consideră că există un potențial mare de îmbunătățire, în special prin digitalizare și o mai bună coordonare interinstituțională.
Unul dintre pilonii centrali ai strategiei este digitalizarea proceselor de gestionare a fondurilor. Conform unui studiu al Comisiei Europene din 2023, sistemele digitale avansate pot reduce riscul de fraudă cu până la 15-20% în administrațiile publice. România intenționează să implementeze platforme IT integrate pentru monitorizarea proiectelor, schimbul de date între instituții și analiza predictivă a riscurilor. Această abordare ar permite identificarea timpurie a anomaliilor și a schemelor de fraudă, așa cum a subliniat un expert în integritate de la Transparency International România, care a declarat pentru Agerpres că „transparența datelor și accesul public la informații detaliate despre cheltuirea fondurilor sunt esențiale pentru descurajarea actelor de corupție și fraudă”.
Strategia Națională Antifraudă 2026-2030 se bazează pe patru obiective strategice principale: (1) consolidarea cadrului legislativ și instituțional, (2) îmbunătățirea capacității operaționale a instituțiilor cu atribuții de control și investigare, (3) dezvoltarea unei culturi a integrității și prevenirea fraudei, și (4) intensificarea cooperării internaționale. Un accent deosebit este pus pe formarea continuă a personalului implicat în gestionarea și controlul fondurilor, inclusiv a procurorilor și judecătorilor specializați în infracțiuni economice. Potrivit unui raport al Parchetului European (EPPO) din 2024, România a raportat un număr de 120 de cazuri de fraudă cu fonduri europene investigate, plasând-o printre primele cinci țări din UE în ceea ce privește volumul cazurilor deschise, fapt care subliniază necesitatea unor măsuri preventive mai eficiente.
În ceea ce privește consolidarea cadrului legislativ, strategia propune modificări la Legea 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, precum și la Codul Penal, pentru a înăspri pedepsele pentru infracțiunile de fraudă care afectează interesele financiare ale Uniunii Europene. De asemenea, se are în vedere implementarea Directivei UE 2017/1371 privind combaterea fraudei care aduce atingere intereselor financiare ale Uniunii prin mijloace de drept penal (Directiva PIF), care impune statelor membre să adopte măsuri pentru a asigura sancțiuni efective, proporționale și descurajatoare. În timp ce unele surse, precum HotNews, au criticat ritmul lent al implementării unor directive europene în trecut, Ministerul Finanțelor susține că Strategia 2026-2030 va accelera acest proces prin alocarea de resurse suplimentare și prin crearea unor grupuri de lucru interministeriale dedicate.
Un aspect notabil al strategiei este accentul pus pe prevenire. Aceasta include campanii de conștientizare publică, dezvoltarea de ghiduri de bune practici pentru beneficiarii de fonduri europene și încurajarea raportării neregulilor prin mecanisme de *whistleblowing* sigure și eficiente. „Prevenția este cheia. Este mult mai costisitor să investighezi și să recuperezi fonduri după ce frauda a avut loc, decât să o previi”, a declarat un reprezentant al OLAF, citat de Digi24, subliniind că investiția în prevenție generează un randament mult mai mare pe termen lung. În comparație cu alte state membre, cum ar fi Polonia sau Ungaria, care au implementat programe naționale antifraudă similare încă din 2020, România se aliniază acum la cele mai bune practici europene, recuperând decalajul.
Strategia include, de asemenea, o componentă de evaluare și monitorizare riguroasă, cu indicatori de performanță clari și rapoarte anuale de progres. Un Consiliu Interministerial Antifraudă, format din reprezentanți ai Ministerului Finanțelor, Ministerului Justiției, Parchetului General, DNA, ANAF și SPP, va fi responsabil pentru coordonarea implementării și pentru ajustarea măsurilor în funcție de evoluția fenomenului infracțional. Această structură va asigura o abordare coerentă și o reacție rapidă la noile tipuri de fraude, inclusiv cele cibernetice, care au înregistrat o creștere de 30% la nivel european în ultimii doi ani, conform Europol.
Un punct de divergență minor între abordările instituționale, semnalat de Ziarul Financiar, a fost legat de alocarea resurselor umane. În timp ce Ministerul Finanțelor a insistat pe recrutarea de personal specializat în IT și analiză de date, Ministerul Justiției a pledat pentru suplimentarea numărului de magistrați și ofițeri de poliție judiciară. Strategia a găsit un compromis, prevăzând o creștere etapizată a ambelor categorii de personal, împreună cu programe de formare transdisciplinară. Această abordare echilibrată este esențială pentru a asigura atât capacitatea tehnică, cât și cea juridică necesară combaterii eficiente a fraudei.
Implementarea Strategiei Naționale Antifraudă 2026-2030 este un angajament pe termen lung care necesită cooperare și resurse semnificative pentru a proteja interesele financiare ale României și ale Uniunii Europene.