Budapesta își asumă un calendar clar, spre deosebire de București
Premierul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat vineri, 26 iunie 2026, că țara sa ar putea îndeplini criteriile economice necesare pentru adoptarea monedei euro până în anul 2030. Această declarație, făcută la Budapesta după o întâlnire cu președintele Eurogrupului, Kyriakos Pierrakakis, marchează cel mai clar calendar prezentat până acum de Ungaria privind aderarea la zona euro, potrivit Bloomberg și Mediafax. Magyar a subliniat că, deși îndeplinirea criteriilor este un obiectiv tehnic, decizia finală de a adopta euro va fi una politică, ce va necesita o discuție amplă cu populația.
Această perspectivă contrastează puternic cu situația României, care, spre deosebire de Ungaria sau Bulgaria (care a aderat la euro la 1 ianuarie 2026), nu are o țintă clară și nici nu îndeplinește, în prezent, condițiile necesare pentru aderarea la moneda unică europeană. Potrivit unui raport de convergență al Comisiei Europene pentru 2026, niciunul dintre cele cinci state membre evaluate – România, Cehia, Ungaria, Polonia și Suedia – nu îndeplinește toate condițiile de aderare la euro. Raportul, publicat marți, 23 iunie 2026, evaluează stabilitatea prețurilor, finanțele publice, cursul de schimb și nivelul dobânzilor pe termen lung, conform HotNews.
Noua administrație de la Budapesta, care încearcă să repare relațiile cu Uniunea Europeană tensionate în cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orban, susține că disciplina impusă de parcursul către aderare va aduce beneficii semnificative chiar înainte de adoptarea efectivă a monedei. „Drumul către îndeplinirea criteriilor poate aduce în sine un tip de stabilitate, o încredere în rândul companiilor, investitorilor și consumatorilor, care poate contribui la dezvoltarea țării”, a declarat Peter Magyar, citat de Bloomberg.
Cel mai dificil criteriu de îndeplinit pentru Ungaria, conform premierului Magyar, va fi cel legat de datoria publică, care, conform regulilor de la Maastricht, nu ar trebui să depășească 60% din PIB. În ciuda acestei provocări, Magyar a asigurat că nu vor fi necesare măsuri de austeritate pentru a atinge acest obiectiv. Guvernul ungar intenționează să publice în cursul acestui an un nou plan fiscal pe termen mediu, care va detalia măsurile bugetare și economice necesare pentru a respecta regulile de intrare în zona euro.
Raportul Comisiei Europene pentru 2026 a evidențiat că doar Cehia și Suedia îndeplinesc criteriile privind stabilitatea prețurilor, finanțele publice și dobânzile pe termen lung. Crucial, niciunul dintre cele cinci state nu participă în prezent la Mecanismul Cursului de Schimb II (ERM II), o condiție obligatorie pentru cel puțin doi ani înainte de aderare. Pe lângă aceasta, legislația monetară din aceste state nu este încă pe deplin compatibilă cu normele Uniunii Economice și Monetare, deși economiile lor sunt bine integrate în piața unică europeană. Comisia a subliniat că vulnerabilitățile macroeconomice și dificultățile legate de mediul de afaceri sau cadrul instituțional trebuie rezolvate pentru o convergență sustenabilă.
Interesant este că, în ciuda acestor provocări, sprijinul public pentru adoptarea euro este ridicat. Un sondaj Eurobarometru, realizat în paralel cu raportul de convergență, arată că 57% dintre cetățenii din cele cinci state analizate cred că euro a avut un impact pozitiv în țările care o utilizează, iar 51% consideră că introducerea sa ar fi benefică pentru propria țară. În România, 65% dintre respondenți susțin adoptarea monedei euro, plasând țara pe locul al doilea, după Ungaria, unde sprijinul ajunge la 80%. În Suedia, susținerea este de 51%, în timp ce în Polonia și Cehia este de 43%, respectiv 42%.
Toate statele membre ale Uniunii Europene, cu excepția Danemarcei, au obligația juridică de a adopta moneda euro odată ce îndeplinesc toate criteriile de convergență. Lipsa unui calendar ferm și a progreselor concrete în România, în comparație cu angajamentele Ungariei și aderarea Bulgariei, subliniază o discrepanță regională semnificativă în ritmul de integrare economică europeană.
De ce contează
Îndeplinirea criteriilor pentru adoptarea euro de către Ungaria până în 2030, alături de aderarea Bulgariei în 2026, plasează România într-o poziție de izolare economică în regiune. Această întârziere nu înseamnă doar pierderea beneficiilor stabilității și încrederii investitorilor aduse de moneda unică, ci și un semnal negativ pentru atractivitatea economică a țării. Consumatorii români sunt privați de avantajele prețurilor transparente și ale eliminării costurilor de schimb valutar, în timp ce companiile românești pierd din competitivitate față de cele din statele din zona euro. Asumarea unui calendar clar și implementarea reformelor necesare ar putea debloca un potențial de creștere economică semnificativ pentru România.
Raportul de convergență al Comisiei Europene și Banca Centrală Europeană, publicat o dată la doi ani, servește drept bază pentru o eventuală propunere de adoptare a euro. În timp ce Ungaria își propune să publice un plan fiscal pe termen mediu în acest an pentru a se conforma, România continuă să se confrunte cu provocări structurale, inclusiv în domeniul finanțelor publice și al legislației monetare.
Viitorul României în zona euro depinde crucial de voința politică de a stabili o țintă clară și de a implementa reformele necesare, un proces care, în prezent, pare să fie amânat, lăsând țara în urma majorității vecinilor săi din UE.