Un an istoric pentru absorbția de fonduri UE
România a stabilit un record absolut în ultimul an, atrăgând peste 10 miliarde de euro din fonduri europene în intervalul iunie 2025 – iunie 2026, conform declarațiilor europarlamentarului Dragoș Pîslaru. Această performanță plasează țara pe locul al doilea în Uniunea Europeană la sumele nete absorbite, o îmbunătățire semnificativă față de pozițiile anterioare, adesea la coada clasamentelor UE. "Este un record absolut pe fonduri europene atrase vreodată în 12 luni consecutive", a afirmat Pîslaru, subliniind triplarea absorbției pe fondurile de coeziune.
Potrivit lui Dragoș Pîslaru, absorbția pe fondurile de coeziune a crescut de la 3.279.387.099 Euro anul trecut la 10.418.362.085 Euro astăzi, reprezentând o creștere de peste 7,1 miliarde de euro. Această evoluție spectaculoasă a contribuit la atingerea unui grad de contractare de 97% în ciclul financiar actual, cu perspectiva de a ajunge la 100%. Pîslaru a menționat că, pe componenta PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), România a atras sume brute de 2.620.279.973 Euro pentru cererea de plată nr. 4 și 350.692.010 Euro pentru cererea de plată nr. 3, totalizând aproape 3 miliarde de euro (2.970.971.983 Euro). Există o perspectivă optimistă de a atinge o absorbție de 95% pe PNRR, cu condiția unei responsabilități politice și guvernamentale constante.
Această creștere a absorbției fondurilor europene are un impact direct asupra economiei românești. Investițiile finanțate din bani europeni au ajuns să reprezinte 76% din totalul investițiilor publice ale României, contribuind esențial la reducerea deficitului bugetar. Această pondere subliniază dependența semnificativă a dezvoltării infrastructurale și economice de finanțările externe, în contextul în care bugetul național se confruntă cu presiuni considerabile. Comparativ cu media europeană, unde fondurile UE reprezintă adesea o parte importantă, dar nu predominantă, a investițiilor publice, cazul României evidențiază un efort concentrat de utilizare a acestor resurse.
Performanța României este notabilă, având în vedere istoria sa de absorbție lentă și ineficientă a fondurilor europene în ciclurile financiare anterioare. De exemplu, în perioada de programare 2007-2013, România a înregistrat o rată de absorbție sub 60%, fiind printre ultimele state membre. Îmbunătățirea semnificativă din ultimul an reflectă, cel mai probabil, o maturizare a capacității administrative și o mai bună coordonare între instituțiile implicate în gestionarea proiectelor europene. Experți economici, precum Radu Nechita de la Academia de Studii Economice, au subliniat adesea importanța simplificării procedurilor și a creșterii transparenței pentru a maximiza beneficiile acestor fonduri.
Deși cifrele prezentate de Dragoș Pîslaru sunt impresionante, este important de notat că procesul de absorbție nu este lipsit de provocări. Riscurile includ întârzieri în implementarea proiectelor, capacitatea administrativă limitată la nivel local și fluctuațiile politice care pot afecta continuitatea reformelor. De asemenea, conform unor analize ale Comisiei Europene din 2024, deși progresele sunt evidente, România trebuie să mențină ritmul, în special în ceea ce privește reformele structurale și investițiile în digitalizare și tranziția verde, domenii cheie ale PNRR. Fără o implementare riguroasă a jaloanelor și țintelor, există riscul de a pierde o parte din finanțările alocate.
Succesul recent ar putea fi atribuit și unei mai bune înțelegeri a mecanismelor europene și unei colaborări consolidate între autoritățile naționale și cele locale, precum și cu sectorul privat. Un exemplu concret al impactului acestor fonduri este dezvoltarea infrastructurii de transport, unde proiecte majore de autostrăzi și căi ferate, finanțate parțial prin fonduri de coeziune, au avansat semnificativ în ultimii ani. De asemenea, investițiile în sănătate și educație, deși mai puțin vizibile în cifrele macro, contribuie la modernizarea serviciilor publice și la creșterea calității vieții cetățenilor români.
De ce contează
Aceste cifre record de absorbție a fondurilor europene sunt cruciale pentru România, deoarece reprezintă o pârghie esențială pentru dezvoltarea economică și socială. Ele permit finanțarea unor investiții masive în infrastructură, sănătate, educație și digitalizare, domenii vitale pentru reducerea decalajelor față de statele vest-europene. O absorbție eficientă contribuie direct la creșterea PIB-ului, la crearea de locuri de muncă și la îmbunătățirea calității vieții cetățenilor, consolidând totodată poziția României în cadrul Uniunii Europene și demonstrând capacitatea sa de a gestiona resurse financiare complexe.
Perspectivele pentru perioada următoare rămân optimiste, dar condiționate de menținerea unui ritm susținut al reformelor și implementării proiectelor. Comisia Europeană va continua să monitorizeze îndeplinirea jaloanelor și țintelor din PNRR, iar orice abatere ar putea duce la suspendarea plăților. Provocările viitoare includ gestionarea eficientă a fondurilor din noul cadru financiar multianual 2021-2027, care se suprapune parțial cu PNRR, și asigurarea sustenabilității proiectelor pe termen lung. Capacitatea României de a transforma aceste fonduri în beneficii concrete și durabile pentru cetățeni va depinde de o guvernanță stabilă și de o administrație publică performantă, capabilă să finalizeze proiectele în termen și cu respectarea standardelor europene.
O atenție deosebită trebuie acordată și pregătirii pentru viitoarele cicluri de programare, pentru a evita repetarea erorilor din trecut.