Investițiile în AI, finanțate prin datorii, generează vulnerabilități.
Banca Reglementelor Internaționale (BIS), adesea denumită „banca băncilor centrale” și care reunește instituțiile monetare din întreaga lume, a emis un avertisment clar în raportul său economic anual: boom-ul investițiilor în inteligența artificială (AI), finanțate preponderent prin împrumuturi și structuri financiare complexe, ar putea genera noi vulnerabilități pentru stabilitatea financiară globală. Instituția sugerează că entuziasmul actual ar putea alimenta dezechilibre similare celor care au precedat criza financiară globală din 2008, conform unei analize publicate de The Telegraph. „Stabilitatea financiară ar putea fi pusă în pericol în cazul unei corecții majore pe piața inteligenței artificiale”, se arată în raportul BIS din iunie 2026.
Potrivit raportului, ritmul accelerat al investițiilor în centre de date, infrastructură digitală și tehnologii de inteligență artificială este din ce în ce mai susținut de finanțare prin datorie și de mecanisme financiare complexe, dificil de evaluat. BIS avertizează că legăturile strânse dintre marile companii din domeniul tehnologiei, fondurile de investiții private și dezvoltatorii de centre de date creează o rețea financiară intricate, care ar putea deveni extrem de vulnerabilă în cazul unei încetiniri a pieței sau a unei reduceri a investițiilor din partea giganților tech. Această interconectare ar putea afecta întregul lanț de furnizori și finanțatori, cu implicații sistemice.
Directorul general al BIS, Pablo Hernández de Cos, a subliniat că rămâne neclar în ce măsură actualul val de investiții masive se va traduce într-o creștere semnificativă a productivității economice. El a avertizat că firmele investesc masiv pentru a-și consolida poziția pe piață, un comportament care poate conduce la investiții excesive și la apariția unor capacități de producție ce depășesc cererea reală. Dacă dezvoltarea inteligenței artificiale nu va produce rezultatele economice anticipate, actualul ciclu investițional s-ar putea încheia brusc, cu efecte negative importante asupra economiei globale, o perspectivă care amintește de „bula dot-com” din anii 1990.
Raportul compară actualul entuziasm pentru inteligența artificială cu alte perioade istorice marcate de investiții speculative, cum ar fi boom-ul companiilor din sectorul internetului de la sfârșitul anilor 1990, expansiunea investițiilor în căile ferate britanice din anii 1840 și perioada de creștere economică accelerată din anii 1920, care a precedat Marea Criză Economică. Potrivit BIS, amploarea și ritmul actual al investițiilor în infrastructura AI, alimentate de așteptări privind câștiguri importante de productivitate, prezintă asemănări cu aceste episoade istorice și justifică o prudență sporită din partea autorităților și a participanților la piață.
Dezvoltarea inteligenței artificiale este susținută prin mecanisme financiare din ce în ce mai sofisticate. Un exemplu concret menționat este cel al producătorilor de cipuri care oferă finanțare directă dezvoltatorilor de modele AI pentru achiziționarea propriilor echipamente. În paralel, fondurile de credit privat investesc masiv în construirea centrelor de date, extinzând rapid sectorul finanțării nebancare. Această expansiune a avut loc pe fondul reglementărilor mai stricte aplicate sistemului bancar tradițional după criza din 2008. Cu toate acestea, BIS avertizează că există deja semne de tensiune în această piață, unele fonduri confruntându-se cu solicitări ridicate de retragere a capitalului și fiind nevoite, în anumite situații, să limiteze retragerile investitorilor, indicând o fragilitate crescândă.
Pe lângă riscurile financiare, raportul identifică și alte provocări operaționale și infrastructurale care ar putea afecta dezvoltarea industriei AI. Printre acestea se numără întârzierile în construcția centrelor de date, deficitul de semiconductori și capacitatea limitată de procesare. Mai multe companii din domeniul inteligenței artificiale au introdus deja restricții temporare privind accesul la cele mai avansate modele în perioadele de utilizare intensă, din cauza limitărilor infrastructurii existente. Volatilitatea burselor tehnologice, observată în 2026, reflectă sensibilitatea investitorilor la orice semnal privind încetinirea ritmului de dezvoltare a sectorului, un indicator al fragilității percepției pieței.
Un aspect crucial al analizei BIS este legătura dintre riscurile AI și nivelul ridicat al datoriei publice în numeroase economii dezvoltate. Instituția consideră că multe guverne nu au profitat de perioadele de creștere economică pentru a-și consolida finanțele publice și continuă să opereze cu deficite ridicate. Această situație este deosebit de relevantă pentru România, unde datoria publică a crescut constant în ultimii ani, depășind pragul de 50% din PIB în 2023, conform datelor Eurostat. O combinație între datorii publice mari, inflație persistentă, care în 2024 și 2025 a rămas peste ținta BNR, și eventuale corecții pe piețele tehnologice ar putea amplifica vulnerabilitățile economiei mondiale și pe cele ale unor state membre UE, inclusiv România, în următorii ani. Raportul recomandă guvernelor și băncilor centrale să mențină disciplina fiscală, să consolideze supravegherea sistemului financiar și să monitorizeze atent evoluția investițiilor în inteligența artificială, pentru a reduce riscul apariției unor dezechilibre sistemice.
De ce contează
Avertismentul BIS este crucial pentru România și pentru economia globală, deoarece subliniază riscurile sistemice ale unui boom investițional necontrolat. O corecție pe piața AI ar putea afecta indirect și țări precum România, prin scăderea cererii globale, volatilitatea piețelor financiare și presiuni asupra finanțelor publice deja tensionate. Faptul că investițiile sunt finanțate prin datorii și mecanisme complexe crește opacitatea și dificultatea de a gestiona o eventuală criză. Prin urmare, este vital ca autoritățile naționale, inclusiv Banca Națională a României și Ministerul Finanțelor, să monitorizeze aceste tendințe și să își adapteze politicile pentru a atenua potențialele șocuri externe.
Pe termen scurt, este esențial ca guvernele și băncile centrale să își consolideze poziția fiscală, să reducă deficitele și să monitorizeze cu atenție piața creditului privat. Pentru viitor, se așteaptă ca BIS să continue să analizeze aceste riscuri în rapoartele sale semestriale, oferind noi perspective asupra evoluției pieței AI și a implicațiilor sale financiare. Rămâne de văzut dacă sectorul AI va reuși să demonstreze o creștere reală a productivității care să justifice investițiile masive, sau dacă ne îndreptăm spre o nouă bulă speculativă. Deciziile politice și de reglementare din următoarele luni vor fi cruciale pentru a modela reziliența sistemului financiar global în fața acestor noi provocări.
Instituțiile europene, precum Banca Centrală Europeană, vor trebui, de asemenea, să integreze aceste avertismente în strategiile lor de stabilitate financiară.