Varșovia, îngrijorată de ambițiile imperiale ale Kremlinului
Conducerea Poloniei avertizează asupra unui risc crescut de provocări rusești de-a lungul flancului estic al NATO, o amenințare care ar putea include utilizarea așa-numiților „omuleți verzi”, soldați fără însemne de identificare, similari celor folosiți în anexarea Crimeei în 2014. Această evaluare vine de la colonelul Paweł Szota, șeful serviciului polonez de informații externe, care a declarat pentru ziarul Rzeczpospolita că „observăm evoluții în Ucraina și că războiul nu merge bine pentru Rusia în acest moment. Acesta este un motiv de îngrijorare că Moscova ar putea escalada și mai mult situația”, potrivit Agerpres și dpa.
Szota a explicat că Moscova percepe Polonia și țările de pe flancul estic al NATO ca pe obstacole în calea ambițiilor sale imperiale. Potrivit șefului spionajului polonez, Rusia „trece sistematic peste liniile roșii pentru a testa reacția NATO”. El a subliniat că un atac limitat asupra statelor baltice ar putea lua forma „omuleților verzi”, o tactică menită să creeze confuzie și să complice un răspuns imediat al Alianței, așa cum s-a întâmplat în Crimeea în 2014, când militari fără însemne au preluat controlul asupra punctelor cheie din peninsulă înainte de anexare.
Serviciile poloneze de informații iau în considerare scenarii de provocare împotriva statelor baltice, inclusiv cu participarea unor astfel de militari fără însemne, a precizat Szota. El a adăugat că „costurile unor astfel de provocări sunt mici, în timp ce alianța răspunde mai ales cu măsuri politice, ceea ce duce la o escaladare suplimentară”. Această abordare, în opinia sa, încurajează Moscova să continue să testeze limitele Alianței, deoarece răspunsurile politice nu descurajează suficient de mult Kremlinul. Potrivit colonelului Szota, amenințarea militară reală și directă pentru Polonia vine în primul rând dinspre Rusia, iar Kremlinul nu a renunțat la obiectivele sale de forță, războiul din Ucraina rămânând miza centrală pentru Vladimir Putin.
Această avertizare este susținută și de ministrul polonez de externe, Radosław Sikorski, care a avertizat săptămâna trecută cu privire la posibile operațiuni rusești sub steag fals. Într-un interviu pentru postul american de televiziune CBS, Sikorski a declarat: „Trebuie să-i transmitem (președintelui rus Vladimir) Putin că știm ce pune la cale, că nu vom fi păcăliți și că acest lucru ar fi complet inacceptabil și că vom apăra fiecare centimetru din teritoriul NATO”. Un scenariu sub steag fals ar implica Rusia înscenând un atac sau o provocare, posibil pe propriul teritoriu, pentru a justifica ulterior o acțiune împotriva unei țări NATO.
Serviciile de informații poloneze consideră că războiul din Ucraina a devenit o „umilință uriașă” și o „chestiune de onoare” pentru Vladimir Putin, care are nevoie să prezinte conflictul ca pe o victorie internă, chiar dacă aceasta ar presupune noi riscuri și o imprevizibilitate crescută. Szota a estimat că Rusia ar putea continua războiul din Ucraina încă mai mulți ani, sacrificând prosperitatea societății și economiei pentru a obține un rezultat pe care să-l poată vinde drept succes. Această perspectivă contrastează cu așteptările inițiale ale serviciilor speciale rusești și ale armatei, care au mizat pe o victorie rapidă în Ucraina în 2022.
Deși Vladimir Putin și alți oficiali ruși au declarat în repetate rânduri că Moscova nu are nicio intenție de a ataca teritoriul NATO, respingând acuzațiile occidentale și susținând că Alianța folosește amenințarea rusă pentru a-și justifica întărirea militară în Europa, agențiile de informații și militare din mai multe țări NATO și-au exprimat îngrijorări. Acestea se referă la riscul de provocări, atacuri hibride, sabotaje sau operațiuni menite să testeze reacția Alianței fără a declanșa imediat un răspuns militar direct. Un exemplu este avertismentul anterior al lui Bruno Kahl, șeful Serviciului Federal german de Informații (BND), care a indicat că „există dovezi clare” ale intențiilor agresive ale Moscovei, sugerând că Ucraina este doar un pas în drumul spre Vest.
Pe lângă riscurile directe, Szota și-a exprimat îngrijorarea și față de subordonarea tot mai mare a Belarusului față de Moscova, inclusiv prezența în această țară a unor instalații care permit desfășurarea de sisteme de lansare a armelor nucleare (precum Oreshnik) și exerciții nucleare comune. Cu toate acestea, Agenția de Informații poloneză menține propriile canale de comunicare cu Minsk, ceea ce a permis, de exemplu, eliberarea jurnalistului Andrzej Poczobut. Șeful Agenției de Informații a subliniat că Polonia nu va rămâne pasivă în fața acțiunilor agresive ale Rusiei și Belarusului, declarând că Agenția dispune de instrumentele necesare pentru a desfășura activități ofensive, inclusiv în spațiul cibernetic, pentru a contracara aceste amenințări.
De ce contează
Aceste avertismente din partea Poloniei sunt cruciale pentru securitatea regională și europeană. Ele subliniază o schimbare în percepția amenințării rusești, de la un conflict izolat în Ucraina la un risc direct pentru statele membre NATO, în special cele de pe flancul estic. Scenariile cu „omuleți verzi” și operațiuni sub steag fals ar putea testa coeziunea și capacitatea de răspuns rapid a NATO, având implicații semnificative pentru Articolul 5 al tratatului. Înțelegerea motivațiilor Kremlinului, în special nevoia de „victorie” în Ucraina, ajută la anticiparea unor posibile escaladări și la pregătirea unor strategii defensive și diplomatice adecvate, esențiale pentru stabilitatea continentului.
Concluzie Avertismentele repetate ale oficialilor polonezi, de la șeful serviciilor de informații externe, Paweł Szota, la ministrul de externe Radosław Sikorski, subliniază o creștere a tensiunilor și a riscurilor pe flancul estic al NATO. Perspectiva unor provocări rusești, fie prin metode hibride cu „omuleți verzi”, fie prin operațiuni sub steag fals, necesită o vigilență sporită și o coordonare strategică din partea Alianței. Rămâne de văzut cum va evolua războiul din Ucraina și dacă presiunea internă asupra lui Putin de a declara o victorie îl va împinge către acțiuni mai riscante.
Capacitatea NATO de a răspunde prompt și decisiv la provocările sub pragul unui atac direct va fi crucială în descurajarea unor escaladări ulterioare, în timp ce menținerea canalelor de comunicare, chiar și cu regimuri ostile precum cel de la Minsk, poate oferi o supapă diplomatică într-un peisaj geopolitic volatil.