ANM: Vremea se răcorește, dar canicula revine în iulie

Publicat: · Actualizat: · Timp de citire: 5 minute

Pe scurt

ANM a emis o prognoză meteo pe două săptămâni, indicând o răcorire temporară a vremii după un episod canicular, cu temperaturi scăzute până la 28 de grade Celsius și ploi în multe regiuni, în special între 2-8 iulie. După 7-8 iulie, temperaturile vor crește din nou, atingând valori caniculare spre mijlocul lunii. Tendințele pe termen lung până la sfârșitul lunii iulie arată o persistență a temperaturilor peste medie și un deficit de precipitații la nivel național.

EN

Brief

Romania's National Meteorological Administration (ANM) has issued a two-week forecast, indicating a temporary cooling period with temperatures dropping to 28 degrees Celsius and widespread rains between July 2-8, after an intense heatwave. However, temperatures are expected to rise again after July 7-8, reaching heatwave levels by mid-month. Long-term trends for July suggest persistent above-average temperatures and a national precipitation deficit.

ANM: Vremea se răcorește, dar canicula revine în iulie
Sursa foto: stiripesurse.ro

Prognoză pe două săptămâni și tendințe lunare

Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o prognoză meteo detaliată pentru următoarele două săptămâni, până pe 12 iulie 2026, indicând o răcorire temporară a vremii după un episod canicular sever, urmată de o nouă creștere a temperaturilor. De asemenea, ANM a publicat și tendințe climatice până la sfârșitul lunii iulie, subliniind persistența unui regim termic peste medie și un deficit de precipitații, potrivit datelor centralizate marți, 30 iunie 2026.

Potrivit Digi24, primele zile ale intervalului, 29 și 30 iunie, au fost caracterizate de caniculă intensă în majoritatea regiunilor, cu temperaturi medii de 40 de grade Celsius în Banat și Crișana, și 36-37 de grade în Transilvania și Moldova. Această situație a determinat un disconfort termic accentuat. Începând cu 1 iulie, se așteaptă o scădere semnificativă a temperaturilor. Spre exemplu, în Banat și Crișana, maximele medii vor coborî la 28-30 de grade Celsius în perioada 1-7 iulie. Similar, în Transilvania și Maramureș, temperaturile maxime medii vor atinge 25 de grade Celsius până pe 7 iulie.

Scăderea temperaturilor va fi însoțită de o probabilitate crescută de ploi. În Banat și Crișana, ploile sunt așteptate cu precădere în intervalul 2-4 iulie. În Transilvania, perioada cu probabilitate mare de ploi se extinde între 2 și 8 iulie, în timp ce în Maramureș va ploua mai mult între 2 și 4 iulie. La munte, ploile vor fi frecvente între 1 și 10 iulie, conform prognozei detaliate a ANM. În Muntenia și Oltenia, probabilitatea de ploi va fi mai mare între 2-5 iulie, respectiv 1-7 iulie. Excepție fac Moldova și Dobrogea, unde probabilitatea de ploi va rămâne scăzută pe tot parcursul intervalului de prognoză, o informație crucială pentru agricultori și pentru gestionarea resurselor de apă.

Însă, răgazul de la caniculă va fi de scurtă durată. După 7-8 iulie, temperaturile vor începe să crească din nou, ajungând la valori călduroase sau chiar caniculare spre sfârșitul celei de-a doua săptămâni de prognoză. În Banat, maximele ar putea atinge din nou 35 de grade Celsius pe 11 și 12 iulie. În Crișana și Oltenia, se anticipează 34-35 de grade Celsius, iar în Transilvania și Moldova, 31-32 de grade Celsius. Acest ciclu de răcorire urmat de încălzire rapidă este o caracteristică a verilor din România, influențată de masele de aer tropical ce pătrund periodic în regiune.

Minimele nocturne vor înregistra și ele variații. În Banat, acestea vor scădea de la 20-21 de grade Celsius (29 iunie – 2 iulie) la 14-18 grade Celsius (2-12 iulie), cu cele mai scăzute valori în nopțile de 5, 6, 7 și 8 iulie. În Transilvania, minimele vor fi între 16-18 grade Celsius (29 iunie – 4 iulie) și 12-14 grade Celsius (5-12 iulie). La munte, temperaturile minime vor coborî de la 16-17 grade Celsius la începutul perioadei la 10-13 grade Celsius între 2 și 12 iulie, evidențiind necesitatea adaptării echipamentelor pentru turiști.

Pe termen mai lung, până la sfârșitul lunii iulie, prognoza ANM, citată de HotNews, indică o persistență a temperaturilor ridicate la nivel național. Săptămâna 29 iunie – 6 iulie va avea temperaturi mai ridicate decât media specifică, în special în regiunile nordice și nord-estice. Regimul pluviometric va fi deficitar în majoritatea zonelor, cu excepția vestului, sudului și local a centrului țării, unde va ploua mai mult. Această discrepanță regională este importantă pentru sectoarele agricole, în special în zonele afectate de secetă.

Pentru săptămânile 6-13 iulie și 13-20 iulie, ANM estimează temperaturi în jurul normelor climatologice, respectiv mai ridicate decât media, cu o abatere termică pozitivă mai accentuată în vestul, nord-vestul și centrul țării. Cantitățile de precipitații vor rămâne deficitare în cea mai mare parte a României, cu precădere în regiunile intracarpatice. Această tendință de deficit pluviometric este o preocupare constantă, mai ales având în vedere secetele frecvente din ultimii ani care au afectat agricultura românească. De exemplu, datele Eurostat din 2023 arătau că România a fost una dintre țările UE cu cele mai mari pierderi agricole din cauza fenomenelor meteorologice extreme.

În ultima săptămână a lunii, 20-27 iulie, vremea se va menține călduroasă, cu valori termice peste normalul perioadei, în special în vestul și centrul țării. Regimul pluviometric va fi, de asemenea, deficitar, mai ales în regiunile intracarpatice. Această prognoză pe termen lung subliniază o tendință generală de încălzire și de diminuare a precipitațiilor, fenomene care, potrivit climatologilor de la Universitatea din București, sunt în concordanță cu scenariile de schimbări climatice pentru sud-estul Europei.

De ce contează

Aceste prognoze meteo sunt esențiale pentru planificarea activităților zilnice, de la vacanțe la gestionarea resurselor agricole și energetice. Alternanța rapidă între caniculă și perioade de răcorire, urmată de o nouă creștere a temperaturilor, solicită adaptări constante. Deficitul persistent de precipitații, în special în zonele agricole, poate amplifica problemele legate de secetă și irigații, afectând producția agricolă și prețurile alimentelor. De asemenea, temperaturile extreme pun presiune pe sistemul de sănătate publică și pe infrastructura energetică, crescând riscul de incidente legate de căldură și de suprasolicitare a rețelelor.

Pe termen scurt, populația este sfătuită să ia măsuri de precauție împotriva căldurii și să se hidrateze corespunzător în perioadele caniculare. Pe termen mediu și lung, tendințele climatice necesită o abordare strategică la nivel național, inclusiv investiții în sisteme de irigații, dezvoltarea de culturi rezistente la secetă și adaptarea infrastructurii urbane la valurile de căldură.

Rămâne de văzut în ce măsură autoritățile locale și centrale vor reuși să implementeze soluții eficiente pentru a atenua impactul acestor fenomene meteorologice extreme asupra cetățenilor și economiei românești.