Efecte „grave” și „vizibile” asupra unităților de cazare autorizate
Reducerea cu 50% a valorii tichetelor de vacanță a generat un impact negativ semnificativ asupra turismului românesc, în special pe Litoral, unde numărul apartamentelor de închiriat autorizate s-a înjumătățit într-un singur an. Această măsură, implementată în 2025, a determinat un exod masiv al proprietarilor din circuitul oficial către economia nefiscalizată, a declarat Corina Martin, președintele Asociației Patronale Resto Constanța și secretar general-vicepreședinte al Federației Patronatelor din Industria Ospitalității din România (FPIOR). Martin subliniază că efectele sunt deja „grave și vizibile”.
Potrivit unui comunicat al Asociației Patronale a Restaurantelor, Cafenelelor, Barurilor, Beach Barurilor, Cluburilor, Organizatorilor de Evenimente, Furnizorilor și Producătorilor de pe Litoral, situația este alarmantă. La începutul sezonului estival 2025, existau 3.584 de apartamente clasificate pe Litoral. Un an mai târziu, în 2026, pe site-ul Ministerului Turismului, mai sunt înregistrate doar 1.847 de unități, cu o capacitate totală de 9.494 de locuri de cazare. Aceasta reprezintă o scădere de aproape 48,5% în doar 12 luni, o statistică îngrijorătoare pentru industria ospitalității românești.
La nivel național, conform datelor oficiale din 2026, sunt clasificate 7.784 de apartamente, oferind 38.074 de locuri de cazare. Astfel, Litoralul concentrează aproximativ 24% din totalul apartamentelor clasificate și aproape 25% din capacitatea de cazare din această categorie. Această proporție subliniază importanța Litoralului în peisajul turistic național și, implicit, gravitatea retragerii unui număr atât de mare de unități din circuitul legal.
Corina Martin a explicat că apartamentele „lipsă” din situațiile oficiale nu au dispărut fizic, ci proprietarii lor au renunțat la clasificarea oficială. „O mare parte dintre proprietari au renunțat la clasificare și s-au întors în zona închirierilor nefiscalizate, pentru că reducerea valorii tichetelor de vacanță a diminuat cererea și a făcut tot mai puțin atractivă funcționarea în circuitul autorizat”, a precizat ea. Această tendință este direct legată de decizia Guvernului de a reduce valoarea tichetelor de vacanță de la 1.600 de lei la o sumă semnificativ mai mică, ceea ce a demotivat o mare parte dintre bugetari să-și mai petreacă vacanțele în țară.
Impactul acestei măsuri este dublu negativ pentru statul român. Pe de o parte, se încasează mai puține taxe și impozite de la unitățile de cazare care operează acum în zona gri. Pe de altă parte, statul, fără să-și propună, stimulează dezvoltarea economiei subterane. „În loc să încurajeze operatorii să rămână în legalitate, măsurile adoptate au avut efectul invers”, a subliniat Corina Martin. Această situație contravine obiectivelor declarate de transparentizare și fiscalizare a economiei, afectând atât bugetul de stat, cât și concurența loială între operatorii din turism.
Pe lângă reducerea numărului de unități clasificate, s-a înregistrat o diminuare severă a numărului total de turiști și de înnoptări în România. Acest declin este atribuit pierderii unui segment important de turiști, și anume bugetarii, care, nemaifiind motivați de valoarea anterioară a tichetelor de vacanță, au renunțat la vacanțe în țară. În trecut, voucherele de vacanță de 1.600 de lei reprezentau un stimulent puternic pentru turismul intern, contribuind la susținerea economiei locale și la menținerea locurilor de muncă în sector.
Comparativ cu alte țări europene, unde subvențiile pentru turismul intern sunt adesea menținute sau chiar majorate în perioade de criză economică, decizia României de a reduce valoarea voucherelor de vacanță pare să fi avut consecințe contrare. De exemplu, țări precum Franța sau Italia au implementat programe de sprijin pentru turismul intern, conștiente de importanța economică și socială a acestui sector. Analiza eurostat din 2024 arată că turismul intern contribuie, în medie, cu aproximativ 4-5% la PIB-ul statelor membre UE, iar o scădere abruptă a acestuia poate avea efecte de propagare în alte sectoare conexe, cum ar fi comerțul și transporturile.
În contextul actual, Corina Martin consideră că datele obținute evidențiază necesitatea urgentă a unor politici publice care să sprijine turismul românesc. Este esențial să se stimuleze menținerea unităților de cazare autorizate în circuitul turistic, în beneficiul turiștilor, al operatorilor economici, al economiei locale și al întregii industrii naționale. O astfel de abordare ar trebui să includă nu doar revizuirea politicii voucherelor de vacanță, ci și măsuri de simplificare administrativă și de reducere a birocrației pentru operatorii din turism.
Criticii măsurii de reducere a voucherelor, inclusiv reprezentanții patronatelor din turism, au avertizat încă din 2024, la momentul dezbaterilor legislative, că o astfel de decizie va avea un impact negativ asupra fiscalizării și va încuraja economia subterană. Aceste avertismente par să se fi adeverit, iar acum este necesară o intervenție rapidă și eficientă din partea autorităților pentru a corecta cursul și a evita o deteriorare și mai accentuată a situației.
De ce contează
Acest fenomen de retragere din circuitul fiscal a unităților de cazare de pe Litoral are implicații profunde pentru turiști, economia locală și bugetul de stat. Pentru turiști, înseamnă o ofertă mai redusă de cazare autorizată, cu riscuri potențiale legate de calitatea serviciilor și siguranța. Pentru economia locală, pierderea fiscalizării se traduce prin mai puține investiții în infrastructură și servicii publice. Pentru stat, înseamnă o diminuare a veniturilor din taxe și impozite, într-un moment în care consolidarea fiscală este o prioritate. Această situație subliniază importanța politicilor publice coerente care să susțină dezvoltarea economică pe termen lung, nu doar pe termen scurt.
Concluzie Situația actuală impune o reevaluare urgentă a politicilor guvernamentale privind turismul și voucherele de vacanță. Este crucial ca autoritățile să colaboreze cu reprezentanții industriei pentru a identifica soluții viabile care să readucă proprietarii de apartamente în circuitul legal și să stimuleze turismul intern. O posibilă direcție ar fi reintroducerea valorii anterioare a voucherelor de vacanță sau implementarea unor scheme de sprijin fiscal pentru unitățile clasificate. În lipsa unor măsuri concrete, riscul ca o mare parte a turismului românesc să rămână în zona gri este iminent, afectând ireversibil potențialul acestei industrii esențiale pentru economia națională.
Întrebarea este dacă statul va acționa proactiv sau va permite ca această tendință negativă să continue să erodeze sectorul turistic autohton.