Europarlamentari cer anchetarea alianței de extremă dreaptă
Peste 200 de europarlamentari din întreg spectrul politic – ecologiști, de dreapta, de stânga și de centru – au inițiat o moțiune prin care solicită Autorității pentru partidele politice europene să deschidă o anchetă oficială împotriva grupului „Europa Națiunilor Suverane” (ENS). Această inițiativă, susținută de europarlamentarul german Daniel Freund, vizează stabilirea dacă alianța de extremă dreaptă încalcă valorile fundamentale ale Uniunii Europene, o procedură care ar putea duce la suspendarea finanțărilor europene substanțiale acordate ENS.
„Poziția noastră este clară: cei care încalcă regulile nu mai trebuie să fie recompensați cu milioane din banii publici”, a declarat Daniel Freund, un activist fervent în acest dosar. Miza este considerabilă: ajutoarele financiare anuale acordate ENS pot atinge aproape două milioane de euro, sume esențiale pentru campaniile electorale și congresele grupului. Luni, 29 iunie 2026, moțiunea eurodeputaților urmează să fie supusă unui vot în Parlamentul European, un pas decisiv care ar putea declanșa investigația.
La baza acestei moțiuni se află un raport detaliat al Autorității pentru partidele politice europene, care a documentat o serie de declarații și publicații controversate ale membrilor ENS. Printre exemplele citate se numără o înregistrare video a unui deputat slovac care a comparat un migrant sudanez cu un „psihopat respingător și murdar”. De asemenea, raportul menționează un comunicat de presă al unui partid bulgar, membru al alianței, care a asimilat homosexualitatea pedofiliei, reflectând o retorică adesea întâlnită în rândul partidelor de extremă dreaptă din regiune, inclusiv în România, unde discursuri similare au fost semnalate de organizațiile pentru drepturile omului.
Raportul include și două înregistrări video ale lui Eric Zemmour, liderul partidului francez Reconquête, o figură proeminentă în cadrul ENS. Una dintre aceste înregistrări este intitulată „Furtul la Muzeul Luvru este un jihad zilnic”, o declarație care sugerează o legătură directă între imigrație și criminalitate, alimentând tensiuni sociale și etnice. Astfel de declarații, potrivit europarlamentarilor semnatari, contravin flagrant principiilor de respect, toleranță și nediscriminare pe care se fundamentează Uniunea Europeană, consacrate în Tratatul privind Uniunea Europeană, articolul 2.
Contextul european actual arată o creștere a influenței partidelor de extremă dreaptă, care, conform datelor Eurostat din 2024, au obținut rezultate semnificative în alegerile recente, consolidându-și prezența în Parlamentul European. Această tendință a generat îngrijorări majore printre partidele tradiționale și observatorii politici, care văd în discursurile radicale o amenințare la adresa coeziunii europene și a drepturilor minorităților. În țările membre, precum Ungaria sau Polonia, guvernele cu viziuni conservatoare și naționaliste au implementat adesea politici considerate de critici ca fiind discriminatorii sau iliberale, ceea ce a dus la frecvente ciocniri cu instituțiile europene.
În cazul în care Autoritatea pentru partidele politice europene va decide să deschidă o anchetă și aceasta se va dovedi concludentă, consecințele pentru Europa Națiunilor Suverane ar fi semnificative. Pe lângă pierderea subvențiilor, o astfel de decizie ar putea afecta credibilitatea și legitimitatea grupului pe scena politică europeană. Această măsură ar servi, de asemenea, ca un precedent important, semnalând că instituțiile europene sunt pregătite să acționeze ferm împotriva oricărui actor politic care, prin acțiunile sau declarațiile sale, subminează valorile fundamentale ale Uniunii.
ENS, pe de altă parte, acuză întreaga procedură ca fiind „motivată politic”, conform agenției AFP. Această poziție reflectă o strategie comună a partidelor de extremă dreaptă de a denunța orice critică sau investigație ca fiind o tentativă de suprimare a libertății de exprimare sau o conspirație a „elitelor” împotriva voinței populare. Această perspectivă divergentă subliniază polarizarea profundă a peisajului politic european, unde interpretările valorilor democratice și ale libertății de exprimare pot varia drastic.
De ce contează
Această inițiativă este crucială pentru integritatea valorilor europene și pentru modul în care Uniunea Europeană își gestionează finanțările. Dacă ENS ar pierde accesul la fondurile europene, aceasta ar putea slăbi semnificativ capacitatea sa de a organiza campanii și evenimente, diminuându-i influența politică. Mai mult, o astfel de decizie ar trimite un semnal puternic că discursurile de ură și discriminare nu sunt tolerate și că există consecințe concrete pentru partidele politice care le promovează. Pentru cetățenii europeni, acest lucru înseamnă o protecție sporită împotriva retoricii extremiste și o reafirmare a angajamentului UE față de drepturile omului și diversitate.
Următorul pas este votul în Parlamentul European, care va decide dacă Autoritatea va demara investigația. Dacă ancheta este aprobată, procesul de colectare a probelor și evaluare a acuzațiilor va începe, ceea ce ar putea dura mai multe luni. În cazul în care concluziile anchetei vor fi defavorabile ENS, grupul ar putea contesta decizia în instanțele europene, deschizând un nou capitol într-o bătălie juridică și politică. Indiferent de rezultat, această situație va testa limitele libertății de exprimare în contextul valorilor europene și va redefini, probabil, standardele de eligibilitate pentru finanțarea publică a partidelor politice din UE.
Rămâne de văzut dacă instituțiile europene vor reuși să echilibreze principiul pluralismului politic cu necesitatea de a proteja valorile fundamentale ale Uniunii.