Valul de căldură extremă provoacă decese și incendii
Balcanii, inclusiv România, resimt, luni, 29 iunie 2026, impactul celui mai grav val de căldură înregistrat vreodată în Europa, care a provocat deja sute de decese suplimentare și a perturbat semnificativ viața cotidiană pe continent timp de peste o săptămână. Pe lângă temperaturile sufocante, îngrijorările legate de răspândirea incendiilor forestiere sunt în creștere, conform relatărilor Reuters. Un avertisment suplimentar indică o posibilă intensificare a caniculei de la începutul săptămânii viitoare în țări puternic afectate, precum Franța și Germania.
În România, aproape întreg teritoriul, inclusiv capitala București, se află de luni dimineață sub avertizare Cod Roșu de caniculă. Șase județe, inclusiv zona litoralului Mării Negre, sunt sub avertizare Cod Portocaliu. În context regional, Serviciul Hidrometeorologic de Stat (RHMZ) din Serbia a avertizat că temperaturile vor atinge 39 de grade Celsius luni, iar în Bulgaria sunt așteptate valori de până la 38 de grade Celsius. Un climatolog ANM, citat exclusiv de un outlet, a declarat că „vom mai trece prin astfel de valuri de căldură”, subliniind de ce România se confruntă cu temperaturi de peste 40 de grade Celsius.
Valul de căldură, care a debutat pe 20 iunie 2026, a generat un număr alarmant de decese suplimentare, în special în Franța, unde au fost înregistrate 1.000 de decese în plus. Agenția franceză de sănătate publică a precizat că majoritatea acestora au vizat persoane vârstnice și a avertizat că numărul este așteptat să crească. Oamenii de știință subliniază că acest val de căldură ar fi fost „practic imposibil” fără schimbările climatice provocate de om, care au făcut ca temperaturile nocturne ridicate din această săptămână să fie de 100 de ori mai probabile decât ar fi fost în urmă cu doar două decenii. Aceste condiții extreme au perturbat producția de energie electrică, au avariat infrastructura și au suprasolicitat sistemele de sănătate la nivel european.
Situația incendiilor forestiere este deosebit de critică. În Croația, serviciul meteorologic a emis luni Cod Roșu pentru regiuni cheie precum capitala Zagreb și destinațiile turistice Split și Dubrovnik. Zeci de pompieri, asistați de patru aeronave, au luptat împotriva unui incendiu de pădure care mistuia pădurile de pini de pe insula turistică Vis din Marea Adriatică. Mai la sud, în Albania, un incendiu de pădure care a mistuit multe hectare de tufișuri și măslini lângă satul Klos, din sudul țării, a fost stins în weekend. Luca Mercalli, președintele Societății Meteorologice din Italia, a declarat pentru Reuters că, deși riscul de incendii forestiere crește odată cu căldura extremă, se observă și numeroase furtuni care pot atenua acest risc, însă acestea sunt foarte localizate, iar cantitățile de precipitații pot varia semnificativ.
Tragedii legate de căldură au fost semnalate în mai multe țări. Doi băieți de 8 și 10 ani din Bulgaria au fost găsiți morți într-o mașină supraîncălzită în Cipru duminică după-amiază, unde temperaturile sunt în jur de 38 °C, deși aceasta nu este clasificată ca val de căldură pentru insulă în această perioadă a anului. În Polonia, doi cicliști, unul de 30 de ani și altul de 71 de ani, au decedat duminică în timpul unei etape a „Poland Bike Marathon” lângă Varșovia, unde temperaturile au atins un nou record de 40,5 °C. Cehia, Germania și Polonia și-au depășit duminică recordurile istorice de căldură pentru luna iunie. În Germania, au fost semnalate incendii de pădure, iar poliția din Berlin a fost nevoită să folosească tunuri cu apă pentru a răcori mulțimea.
Pe lângă impactul direct asupra sănătății și mediului, valul de căldură a generat provocări logistice semnificative. Operatorii feroviari europeni au raportat perturbări considerabile în weekend. Între timp, Ucraina se pregătește să gestioneze impactul caniculei asupra rețelei sale energetice, deja grav avariată de atacurile rusești pe parcursul celor peste patru ani de război. Operatorii rețelei electrice din cel puțin cinci regiuni, de la Ivano-Frankiivsk în vest până la Zaporojie pe linia frontului, au anunțat restricții temporare de consum de energie pentru marți. Serhii Kovalenko, directorul general al companiei energetice Iasno, a declarat în weekend că „vara este perioada de vârf pentru repararea rețelei energetice, avariată pe parcursul iernii de atacurile repetate ale Rusiei, ceea ce înseamnă că rețeaua funcționează deja la limita capacităților sale”.
De ce contează
Acest val de căldură extremă subliniază vulnerabilitatea societății moderne la schimbările climatice. Pe lângă riscul direct pentru sănătatea publică, evidențiat de sutele de decese suplimentare, infrastructura critică – de la rețelele energetice la transporturi – este pusă la încercare. Creșterea frecvenței și intensității acestor fenomene meteorologice extreme impune adoptarea urgentă de măsuri de adaptare și atenuare, atât la nivel individual, cât și guvernamental, pentru a proteja viețile cetățenilor și a asigura reziliența economică și socială. Ignorarea acestor avertismente ar putea duce la costuri umane și materiale mult mai mari în viitor.
Perspectiva imediată indică o posibilă intensificare a caniculei în Europa de Vest la începutul lunii iulie, conform previziunilor lui Luca Mercalli. Aceasta înseamnă că presiunea asupra sistemelor de sănătate și a infrastructurii va continua, iar riscul de incendii forestiere va rămâne ridicat, în ciuda posibilelor furtuni localizate. Autoritățile din țările afectate, inclusiv România, vor trebui să mențină și să extindă măsurile de precauție și intervenție.
Pe termen lung, consensul științific indică o creștere a frecvenței și intensității valurilor de căldură, ceea ce impune o reevaluare profundă a politicilor energetice și de mediu la nivel european și global, cu accent pe tranziția către surse de energie regenerabilă și adaptarea urbană la temperaturi extreme.