Avertisment Moody's: Stabilitatea fiscală esențială
Agenția de rating Moody’s a emis recent un avertisment privind impactul incertitudinii politice prelungite și al lipsei unei majorități parlamentare funcționale asupra României. Potrivit unui comentariu publicat vineri, aceste aspecte pot pune o presiune semnificativă asupra procesului de consolidare fiscală și asupra implementării reformelor asumate de țară. Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor, a subliniat că „miza economică majoră a acestor zile este evitarea retrogradării ratingului de țară”, o declarație ce reflectă gravitatea situației.
Moody’s accentuează importanța unui cadru politic stabil și a capacității instituționale de a susține măsurile necesare pentru menținerea traiectoriei fiscale asumate de România. Fără acestea, atingerea obiectivelor de reducere a deficitului bugetar, de la 7,9% din PIB în 2025 la 6,5% în 2026 și 5,9% în 2027, devine incertă. Ministrul Nazare a reamintit că România a mai fost într-un punct vulnerabil, reușind să evite un scenariu periculos prin „măsuri dificile și printr-o direcție fiscală responsabilă”. El a adăugat că agențiile de rating nu analizează doar cifrele, ci și capacitatea unei țări de a-și respecta angajamentele, de a reduce deficitul, de a avansa cu PNRR și de a rămâne predictibilă pentru investitori și partenerii europeni.
Un aspect crucial semnalat de Moody’s este presiunea costurilor de finanțare. Agenția estimează că plățile cu dobânzile ar putea crește la 9,2% din veniturile bugetare în 2026 și la 9,6% în 2027. Această creștere se datorează randamentelor ridicate și majorării datoriei publice din ultimii ani. Mai mult, România este vulnerabilă la fluctuațiile cursului de schimb, având în vedere că peste 50% din datoria publică este denominată în valută. Această dependență de moneda străină expune economia la riscuri suplimentare în cazul unor deprecieri ale leului, ceea ce ar putea amplifica povara serviciului datoriei.
Implementarea integrală a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă o altă provocare majoră. Termenul-limită pentru finalizarea reformelor și investițiilor rămase este 31 august 2026. Moody’s a remarcat că România a accelerat implementarea PNRR, ajungând la o rată de aproximativ 70% după ultima plată aprobată de Comisia Europeană. Cu toate acestea, întârzierile în formarea unui guvern stabil pot afecta serios finalizarea restului de reforme și investiții, punând în pericol accesarea fondurilor europene esențiale.
Contextul actual plasează România într-o poziție delicată. Toate cele trei mari agenții de rating – S&P Global Ratings, Moody's și Fitch – mențin o perspectivă „negativă” asociată ratingului suveran al României, care este în prezent „Baa3” la Moody’s. Această perspectivă negativă indică faptul că țara se află la un pas de un calificativ din categoria „junk” (nerecomandat pentru investiții). O retrogradare la „junk” ar însemna costuri de împrumut mult mai mari pentru stat și, implicit, pentru companii și cetățeni, descurajând investițiile străine directe și afectând încrederea piețelor financiare.
Comparativ cu alte state membre ale Uniunii Europene, România se confruntă cu un deficit bugetar persistent mai ridicat. Spre exemplu, media deficitului bugetar în zona euro a fost de 3,6% din PIB în 2023, conform Eurostat, în timp ce România a înregistrat o valoare mult superioară. Această discrepanță subliniază necesitatea unor eforturi fiscale mai intense și mai coerente. Instabilitatea politică, manifestată prin schimbări frecvente de guverne sau dificultăți în formarea unor majorități solide, a fost istoric un factor de risc pentru economia românească, afectând predictibilitatea și capacitatea de implementare a politicilor pe termen lung. Experiența anilor 2009-2010, când România a fost nevoită să apeleze la un împrumut de la FMI și UE, demonstrează consecințele unei gestionări fiscale deficitare și ale lipsei de stabilitate.
Critici la adresa clasei politice vizează lipsa de consens pe termen lung în privința reformelor structurale și a disciplinei fiscale. Deși există angajamente la nivel european, transpunerea lor în politici interne coerente este adesea îngreunată de interese politice pe termen scurt. O voce critică, un analist economic citat de HotNews.ro în contextul unor discuții anterioare privind deficitul, a menționat că „România are un potențial economic considerabil, dar este subminat constant de jocurile politice și de incapacitatea de a adopta o viziune strategică pe termen mediu și lung”. Această perspectivă subliniază necesitatea unei abordări mai responsabile și unitare din partea decidenților politici.
De ce contează
Riscul retrogradării ratingului de țară la categoria „junk” ar avea implicații directe și semnificative pentru fiecare cetățean român. Costurile mai mari de finanțare pentru stat s-ar traduce prin mai puține fonduri disponibile pentru investiții în infrastructură, sănătate și educație. De asemenea, ar putea duce la creșterea dobânzilor la creditele bancare pentru populație și companii, îngreunând accesul la finanțare și frânând dezvoltarea economică. Incertitudinea economică ar putea descuraja investițiile străine, esențiale pentru crearea de locuri de muncă și transferul de tehnologie, afectând în cele din urmă nivelul de trai și perspectivele de creștere ale României pe termen lung.
Deși analiza Moody’s nu reprezintă o acțiune de rating imediată și nu indică probabilitatea unei modificări iminente a ratingului de credit, ea servește ca un avertisment clar. Următorii pași ai României vor depinde în mare măsură de capacitatea clasei politice de a depăși impasul actual și de a forma o majoritate stabilă, capabilă să implementeze reformele necesare și să asigure consolidarea fiscală. Rămâne de văzut dacă apelurile la responsabilitate vor fi auzite și dacă măsurile concrete vor fi adoptate în timp util pentru a evita un scenariu economic nefavorabil, care ar putea anula progresele economice înregistrate în ultimii ani.
Monitorizarea atentă a evoluțiilor politice și economice va fi crucială în perioada următoare.