Schimbarea completului amână decizia în dosarul destabilizării
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a reluat, luni, 29 iunie 2026, dezbaterile în cameră preliminară în dosarul în care fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, mercenarul Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Reluarea dezbaterilor vine după o schimbare în componența completului de judecată, ca urmare a admiterii cererii de abținere formulate de unul dintre judecători, potrivit informațiilor comunicate de ICCJ pe 19 iunie 2026.
Această decizie survine după ce, pe 2 aprilie 2026, Curtea de Apel București a constatat legalitatea sesizării instanței cu rechizitoriul din 15 septembrie 2025 și a dispus începerea judecății pe fond. Cu toate acestea, hotărârea Curții de Apel nu era definitivă și a fost contestată la instanța supremă, ceea ce a dus la o serie de amânări ale pronunțării. Călin Georgescu, prezent la sediul ICCJ, a fost întâmpinat de simpatizanți, dar a fost rezervat în declarații, afirmând doar, într-un mod evaziv, „Cu poporul român până la capăt”, când a fost întrebat despre anularea alegerilor, conform Adevărul și news.ro.
Dosarul vizează acuzații grave aduse celor 22 de inculpați, printre care Călin Georgescu, trimis în judecată pentru complicitate la tentativă de comitere a unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicare de informații false, în formă continuată. Horațiu Potra este acuzat de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, sunt de asemenea inculpați pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Procurorii susțin că, în contextul anulării alegerilor prezidențiale din 6 decembrie 2024 de către Curtea Constituțională a României (CCR), Călin Georgescu s-a întâlnit, în dimineața de 7 decembrie 2024, la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov, cu Horațiu Potra. Acesta din urmă, descris ca un mercenar care acționa în zone de conflict internațional și desfășura acțiuni de recrutare și instruire paramilitară, l-ar fi susținut pe Georgescu atât în campania electorală, cât și anterior. Potrivit anchetatorilor, la acea întâlnire s-a discutat un plan de desfășurare a unor „acțiuni violente cu caracter subversiv” de către Potra și anturajul său, cu scopul de a deturna manifestațiile pașnice și de a schimba ordinea constituțională.
Strategia urmărea, conform procurorilor, prin „contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective”, într-un moment de maximă tensiune socială, „schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”. Georgescu ar fi întreținut și întărit „rezoluția infracțională” a lui Potra prin acțiunile sale, inclusiv prin contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui îndemn „alarmist și potențial manipulator” susținătorilor săi, vizând continuarea votului. Horațiu Potra ar fi coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane pentru a declanșa proteste violente în București, menite să „desăvârșească politica revizionistă” a lui Georgescu și să pună în pericol siguranța națională.
Drept urmare, în noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre în județele Ilfov și Dâmbovița, precum și în Capitală, unde au descoperit în mașinile controlate diverse obiecte periculoase: cuțite, pumnale, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare, pistoale și materiale pirotehnice de mare risc. Concluzia procurorilor a fost că aceste acțiuni au pus în pericol securitatea națională și ordinea constituțională, creând o stare de pericol pentru exercitarea puterii de stat. În februarie 2025, au fost efectuate 47 de percheziții în județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, la apropiați ai lui Georgescu, inclusiv la Horațiu Potra, unde s-au găsit sume mari de bani și numeroase arme ilegale. Potra și-a asumat nerespectarea regimului armelor, dar a refuzat alte comentarii.
În ceea ce privește măsurile preventive, pe 17 iunie 2026, ICCJ a decis eliberarea lui Horațiu Potra din arest preventiv și plasarea sa în arest la domiciliu. Anterior, fiul și nepotul său, care fuseseră în arest la domiciliu, au fost plasați sub control judiciar. Horațiu Potra fusese prins în Dubai în septembrie 2025 și a fost adus în țară pe 20 noiembrie 2025, procedurile fiind accelerate de acordul său, în lipsa unui acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite. De asemenea, Călin Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar pe 3 aprilie 2026, după ce Tribunalul București i-a admis contestația, anulând decizia Judecătoriei Sectorului 1 de menținere a măsurii preventive. Georgescu este vizat și într-un al doilea dosar, fiind acuzat de propagandă legionară și promovare publică a unor persoane vinovate de genocid și crime de război.
Între timp, relația lui Călin Georgescu cu anumite instituții media a cunoscut o ruptură semnificativă. Realitatea Plus, care timp de un an și jumătate, în special după primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024 și anularea acestora pe 6 decembrie 2024, a acționat ca o „portavoce” pentru Georgescu, promovându-l intens în emisiuni precum „Culisele Statului Paralel” moderate de Anca Alexandrescu, a anunțat că nu va mai acoperi evenimente dedicate exclusiv lui. Această decizie a venit după ce Georgescu a acuzat televiziunea că l-ar fi cenzurat și că l-ar fi promovat doar pentru rating, declarații considerate de Realitatea Plus ca o depășire a limitelor și o lipsă de respect față de telespectatori. Postul a condiționat reluarea acoperirii de scuze publice din partea lui Georgescu, subliniind că respectul față de public și credibilitatea sunt mai importante decât audiența. Această situație ilustrează tensiunile dintre mediul politic și cel mediatic, mai ales în cazurile controversate, și ridică întrebări despre responsabilitatea jurnalistică și goana după rating, un aspect criticat de unii comentatori.
De ce contează
Acest proces este crucial pentru stabilitatea democratică a României, deoarece vizează acuzații de tentativă de subminare a ordinii constituționale. Implicarea unui fost candidat la Președinție și a unui grup paramilitar într-un plan de destabilizare a statului, în contextul anulării alegerilor, subliniază vulnerabilitățile sistemului și importanța respectării legii. Deciziile instanțelor în acest caz vor crea un precedent semnificativ pentru modul în care statul român gestionează amenințările la adresa securității naționale și vor influența percepția publică asupra integrității proceselor electorale și a instituțiilor statului de drept. Transparența și celeritatea justiției sunt esențiale pentru restabilirea încrederii cetățenilor.
Situația juridică a lui Călin Georgescu și a celorlalți inculpați rămâne incertă, având în vedere reluarea dezbaterilor în cameră preliminară la ICCJ. Schimbarea completului de judecată indică complexitatea cazului și rigoarea cu care instanța supremă abordează procedurile. Următorul termen, fixat pentru 29 iunie 2026, ora 13:00, va fi un moment cheie în evoluția dosarului. Deznodământul acestui proces va avea implicații majore nu doar pentru inculpați, ci și pentru peisajul politic și social al României, putând influența viitoarele campanii electorale și discursul public.
Rămâne de văzut dacă acuzațiile grave aduse de procurori vor fi confirmate de instanțe și care vor fi consecințele finale pentru toți cei implicați.