Acuzații de acțiuni împotriva ordinii constituționale
Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a reluat, luni, 29 iunie 2026, dezbaterile în camera preliminară în dosarul în care fostul candidat la Președinție, Călin Georgescu, și mercenarul Horațiu Potra, alături de alți 20 de inculpați, sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale. Reluarea dezbaterilor vine după o schimbare în componența completului de judecată, ca urmare a admiterii cererii de abținere formulată de unul dintre judecători, potrivit unui anunț al ÎCCJ din 19 iunie 2026.
Această evoluție judiciară survine la scurt timp după ce Călin Georgescu a acuzat public televiziunea Realitatea TV de cenzură. Acesta a declarat în timpul unei emisiuni că postul nu i-a preluat un apel adresat parlamentarilor, prin care îi îndemna să nu acorde votul de încredere guvernului propus de președintele Nicușor Dan, condus de premierul desemnat Adrian Veștea. „Am spus că fiecare vot pentru premierul nelegitim al președintelui inexistent este un act de trădare a intereselor țării. Nu este o opțiune politică, ci este o capitulare rușinoasă și trădătoare a celui care va face asta,” a afirmat Georgescu, reiterând acuzația de cenzură împotriva Realitatea TV. Acest incident, alături de un conflict anterior cu jurnalista Anca Alexandrescu, a determinat, potrivit unor surse citate de HotNews, decizia Realitatea TV de a interzice aparițiile lui Georgescu pe post.
Procesul pe fond fusese inițial decis să înceapă de Curtea de Apel București la 2 aprilie 2026, însă hotărârea a fost contestată la instanța supremă, iar pronunțarea a fost amânată de mai multe ori. Călin Georgescu a sosit la sediul ÎCCJ luni după-amiază, fiind întâmpinat de simpatizanți, dar a refuzat să facă declarații. Instanța a citat contestatarii inculpați și a informat apărătorii aleși despre noul termen fixat.
Conform deciziei Curții de Apel București din 2 aprilie 2026, instanța a constatat legalitatea sesizării cu rechizitoriul din 15 septembrie 2025, întocmit de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de urmărire penală, și a dispus începerea judecății. Printre cei 22 de inculpați se numără Călin Georgescu, Horațiu Potra, Dorian Potra și Alexandru Cosmin Potra, alături de alte nume precum Matei Dărăbanț, Andrei-Florin Lup, Ioan Lup, Daniel Szanto, Marius Apahidean, Cristian Sergiu Borișca, Vasile Leonard Dragoman, Constantin Timofti, Mihail Goloșoiu, Manfred-Ioan Hauptman, Claudiu Marian Lăpădatu, Iulian Aniței, Adrian Comiza, Traian Lechințan, Dionisie Moldovan, Dan-Cristian Panța, Bogdan-Florin Lascu și Ovidiu-Claudiu Mureșan.
În acest dosar complex, Călin Georgescu este acuzat de complicitate la tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale și comunicarea de informații false, în formă continuată, prin două acte materiale. Horațiu Potra este trimis în judecată pentru tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale, nerespectarea regimului armelor și munițiilor, precum și nerespectarea regimului materiilor explozive. Fiul său, Dorian Potra, și nepotul său, Alexandru Potra, sunt acuzați de tentativă la comiterea unor acțiuni împotriva ordinii constituționale.
Un aspect notabil este că, la 17 iunie 2026, ÎCCJ a decis eliberarea lui Horațiu Potra din arest preventiv, plasându-l în arest la domiciliu. Anterior, fiul și nepotul său fuseseră plasați sub control judiciar, după ce se aflaseră în arest la domiciliu. Horațiu Potra fusese prins în Dubai în septembrie 2025 și a fost de acord cu extrădarea în România, o procedură care, în lipsa unui acord de extrădare cu Emiratele Arabe Unite, ar fi putut dura mult mai mult. El a fost adus în țară pe 20 noiembrie 2025, împreună cu fiul și nepotul său.
Pe lângă acest dosar, Călin Georgescu a fost trimis în judecată și într-un al doilea dosar, în care este acuzat de propagandă legionară și de promovare publică a unor persoane vinovate de genocid și crime de război. Cu toate acestea, la 3 aprilie 2026, Georgescu a scăpat definitiv de controlul judiciar, o măsură preventivă impusă cu peste un an în urmă, după ce Tribunalul București i-a admis contestația și a anulat parțial hotărârea Judecătoriei Sectorului 1, care decisese menținerea măsurii.
Procurorii au reținut în rechizitoriu că, în contextul hotărârii CCR din 6 decembrie 2024, care a anulat alegerile prezidențiale din România, Călin Georgescu s-a întâlnit în dimineața de 7 decembrie 2024, „în condiții de clandestinitate”, cu Horațiu Potra la un complex de echitație din Ciolpani, județul Ilfov. Potra, descris de anchetatori ca un mercenar care acționează în zone de conflict internațional și desfășoară activități de recrutare și instruire paramilitară, l-ar fi susținut pe Georgescu atât în timpul campaniei electorale, cât și anterior, în pregătirea acesteia.
La întâlnirea de la Ciolpani, Georgescu și Potra ar fi discutat un plan conform căruia mercenarul și persoane din anturajul său, cu pregătire militară, urmau să desfășoare „acțiuni violente cu caracter subversiv” pentru a deturna manifestațiile pașnice de la acea vreme. Strategia viza, prin „contagiune emoțională și comportamentală dublată de manipularea emoțiilor colective, în contextul unui moment de maximă tensiune socială, schimbarea ordinii constituționale ori îngreunarea sau împiedicarea exercitării puterii de stat”, conform anchetatorilor. Aceștia au menționat că, prin acțiunile sale, inclusiv contactarea liderului unei organizații radical-naționaliste și transmiterea unui îndemn „alarmist și potențial manipulator” susținătorilor săi, Georgescu a întreținut și întărit „rezoluția infracțională” a lui Potra.
Procurorii au mai arătat că Horațiu Potra a coagulat un grup paramilitar de 21 de persoane, pe care l-a condus, stabilind să se deplaseze cu șapte mașini spre București. Acolo, intenționau să declanșeze proteste față de autoritățile statului, proteste ce urmau să fie deturnate în „acțiuni violente apte să desăvârșească politica revizionistă” a lui Călin Georgescu, în scopul împiedicării exercitării puterii legitime în stat și al reconfigurării ordinii constituționale, punând astfel în pericol siguranța națională.
În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, polițiștii au instituit filtre în zone precum Balotești-Săftica (Ilfov), Mănești și Corbești (Dâmbovița), precum și în Capitală. Mașinile oprite și controlate au relevat prezența unor obiecte periculoase: cuțite tip briceag, pumnale, cuțite cu lama lungă, bastoane telescopice, spray-uri cu piper, box-uri, topoare și cozi de topoare, pistoale și materiale pirotehnice din categoria celor mai periculoase, cu potențial de a provoca explozii puternice, răni grave și decese.
Concluzia procurorilor, care i-au trimis în judecată pe cei 22 de inculpați, este că acțiunile acestora au pus în pericol securitatea națională, creând o stare de pericol pentru ordinea constituțională și pentru valorile sociale care protejează exercitarea puterii de stat în condițiile legii. În perioada 26-27 februarie 2025, au fost efectuate 47 de percheziții la adrese din județele Sibiu, Mureș, Ilfov, Timiș și Cluj, vizând locuințele a 27 de persoane și patru sedii de firmă, inclusiv pe cea a lui Horațiu Potra. În casa acestuia, într-un seif încastrat sub podea, anchetatorii au descoperit pachete cu teancuri de dolari, Potra declarând că legea nu-l obligă să-și țină banii la bancă. De asemenea, au fost găsite numeroase arme, Potra asumându-și nerespectarea regimului armelor și muniției, dar refuzând alte comentarii despre armele deținute ilegal.
De ce contează
Acest dosar are o importanță majoră pentru stabilitatea democratică a României, deoarece vizează acuzații de subminare a ordinii constituționale și de tentativă de destabilizare a statului. Implicarea unui fost candidat prezidențial și a unui grup paramilitar, alături de acuzațiile de propagandă legionară, ridică semne de întrebare serioase cu privire la riscurile extremismului și ale violenței politice. Procesul va stabili, de asemenea, limitele libertății de exprimare și responsabilitatea publică a figurilor politice, mai ales în contextul unor alegeri anulate și al tensiunilor sociale. Rezultatul va influența percepția publică asupra capacității statului de a-și proteja instituțiile democratice și de a asigura respectarea legii.
Concluzie Reluarea dezbaterilor în camera preliminară la ÎCCJ marchează o etapă crucială în acest caz complex. Decizia finală a ÎCCJ privind începerea judecății pe fond va determina parcursul ulterior al procesului, care se anunță unul de durată, având în vedere numărul mare de inculpați și gravitatea acuzațiilor. Pe lângă aspectele judiciare, tensiunile dintre Călin Georgescu și media, cum ar fi Realitatea TV, subliniază provocările privind informarea publică și libertatea presei în perioade de criză politică.
Rămâne de văzut cum va evolua situația juridică a lui Georgescu în cele două dosare și care vor fi consecințele pe termen lung asupra scenei politice românești și a discursului public.